4 efecte periculoase ale pesticidelor asupra sănătății și cum putem limita expunerea

Studiile europene arată că opt din zece persoane au pesticide în organism. Copiii sunt cei mai vulnerabili

Pesticidele ajung în farfuriile noastre aproape la fiecare masă, potrivit unei ample cercetări realizate de Inițiativa Europeană de Biomonitorizare Umană (HBM4EU), care a analizat probe biologice recoltate între 2014 și 2021 din cinci țări europene. Rezultatele sunt alarmante: opt din zece europeni au în organism cel puțin două pesticide diferite, iar la copii, concentrațiile sunt chiar mai mari.

În total, au fost detectate 46 de pesticide și metaboliții acestora, inclusiv substanțe deja interzise în Uniunea Europeană, cum este clorpirifosul, cunoscut pentru efectele neurotoxice.

Utilizarea totală de pesticide în Europa depășește 350.000 de tone anual, cele mai mari cantități fiind în Germania, Franța, Spania și Italia. În Europa de Est – inclusiv în România – consumul a crescut după aderarea la UE, odată cu adoptarea agriculturii intensive.

Cum ajung pesticidele în corpul nostru

Pesticidele nu se limitează la câmpuri și culturi agricole – ele ajung în alimente, apă și aer:

• Prin alimente: EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) a găsit reziduuri de pesticide în aproape toate fructele și legumele testate. Depășiri ale limitelor admise s-au înregistrat în 6,7% dintre probele de orez și 4,9% dintre cele de fasole uscată.
• Prin apă: În Danemarca, 41% dintre gospodării au avut pesticide în apa potabilă, iar în Irlanda – 4,5%. Un studiu olandez a descoperit șapte pesticide peste limitele legale în apa de la robinet.
• Prin aer: concentrațiile cresc semnificativ în perioadele de pulverizare agricolă. Persoanele care locuiesc la mai puțin de 500 de metri de terenuri tratate au niveluri mai mari de glifosat în organism.

De asemenea, lucrătorii agricoli aduc pesticide acasă pe haine, expunându-și familiile. Fermierii care nu poartă mănuși în timpul manipulării erbicidelor prezintă niveluri mai ridicate de substanțe toxice în sânge.

Glifosatul – cel mai controversat erbicid din lume

Substanța activă din produsul comercial Roundup, glifosatul este cel mai utilizat erbicid la nivel global. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) l-a clasificat în 2015 ca fiind „probabil cancerigen pentru oameni”, din cauza legăturii cu limfomul non-Hodgkin.

Pe lângă glifosat, Roundup conține și co-formulanți care sporesc penetrarea plantei, dar care pot fi mai toxici decât substanța activă și sunt rar verificați de autorități.

Într-un studiu european din 2019, 83% dintre probele de sol agricol conțineau pesticide, iar combinația glifosat + metabolitul AMPA a fost detectată în 25% dintre ele.

Cele mai grave efecte asupra sănătății

1. Cancer și boli cronice

Legătura dintre expunerea la pesticide și apariția cancerului este solid documentată.
Analiza realizată de Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța (Inserm) în 2022 arată că expunerea profesională la pesticide crește riscul de leucemie infantilă și tumori cerebrale la copiii lucrătorilor agricoli.

Studiul AGRICAN, desfășurat în Franța pe 180.000 de agricultori, a arătat o incidență crescută a cancerelor la viticultori, iar un studiu olandez pe 120.000 de persoane a identificat corelații cu cancerele de prostată, vezică urinară și creier.

În cazul femeilor, concentrațiile ridicate de DDE (metabolit al DDT) sunt asociate cu un risc crescut de cancer de sân, mai ales dacă expunerea a avut loc înainte de pubertate.

2. Efecte neurologice și cognitive

Pesticidele afectează sistemul nervos prin blocarea unor enzime cheie. Organofosfații și carbamații inhibă enzima acetilcolinesterază, ducând la acumularea de acetilcolină – fenomen care provoacă tremur, convulsii și, în cazuri grave, paralizie respiratorie.

Alte substanțe, precum lindanul sau endosulfanul, acționează asupra receptorilor GABA din creier, provocând hiperactivitate neuronală și posibile leziuni cerebrale.

Unul dintre cele mai periculoase erbicide, paraquatul, este asociat cu boala Parkinson. Expunerea îndelungată crește riscul cu 25%, potrivit meta-analizelor.

Pe termen lung, efectele se văd și la nivel cognitiv. În Suedia, un studiu pe 1.000 de vârstnici a arătat o corelație între nivelurile crescute de pesticide organoclorurate și declinul cognitiv de trei ori mai rapid.

3. Probleme de fertilitate și malformații congenitale

Atât femeile, cât și bărbații pot fi afectați.

• Bărbații care consumă frecvent fructe și legume cu reziduuri de pesticide au număr și calitate redusă a spermatozoizilor.
• Femeile care au lucrat cu erbicide în perioada premergătoare concepției sunt mai predispuse la infertilitate.

Analize realizate în nouă țări europene au arătat o creștere cu 30–40% a malformațiilor congenitale, în special anomalii urogenitale și defecte de tub neural, atunci când expunerea la pesticide a avut loc în primul trimestru de sarcină.

4. Astm și afecțiuni respiratorii

Pesticidele pot inflama mucoasa bronșică și sensibiliza căile respiratorii.
Un studiu realizat în Germania pe 25.000 de femei din mediul agricol a confirmat o asociere între expunerea profesională la pesticide și apariția astmului alergic.
Copiii și persoanele cu teren alergic sunt deosebit de vulnerabile, chiar și la concentrații scăzute.

Cum putem reduce expunerea la pesticide

Specialiștii recomandă câteva măsuri simple, dar eficiente:

• Alege produse ecologice atunci când este posibil – o dietă exclusiv bio poate reduce nivelul de pesticide în organism în mai puțin de o săptămână.
• Spală riguros fructele și legumele sub jet de apă, folosește o perie pentru cele cu coajă groasă și îndepărtează frunzele exterioare ale verzei sau salatei.
• Diversifică sursele de hrană, pentru a evita acumularea acelorași substanțe.
• Folosește filtre de apă certificate, mai ales în zonele agricole.

Pentru persoanele care lucrează în agricultură sau folosesc pesticide în grădini:

• Poartă mănuși, îmbrăcăminte lungă și mască de protecție;
• Evită aplicarea în zilele cu vânt;
• Spală hainele imediat după utilizare;
• Nu consuma alimente sau băuturi în timpul pulverizării;
• Ține copiii și animalele departe de terenurile tratate cel puțin 24 de ore.

Copiii, cei mai vulnerabili

Cercetările arată că micuții acumulează mai multe pesticide din cauza metabolismului mai rapid, a comportamentelor exploratorii (joaca pe sol, contactul mâinilor cu gura) și a unui consum alimentar mai mare raportat la greutate.

Studiile din SUA și Franța au evidențiat întârzieri de dezvoltare cognitivă și probleme motorii la copiii expuși prenatal la pesticide.
Cercetarea HBM4EU a confirmat: copiii europeni au cele mai ridicate niveluri de expunere la glifosat, DDE și organofosfați.

Pesticidele au devenit o parte invizibilă a vieții moderne, dar impactul lor asupra sănătății este tot mai clar documentat. De la cancer și tulburări neurologice până la infertilitate și efecte asupra copiilor, riscurile nu mai pot fi ignorate.
Prin alegeri alimentare conștiente și măsuri simple de protecție, expunerea poate fi semnificativ redusă – începând chiar de la următoarea masă.

Sursa: Hotnews