Screeningul medical este testarea unei persoane care se simte sănătoasă, ca să găsești o boală înainte să dea simptome. Nu înseamnă „să îți faci toate analizele”: înseamnă un set scurt de teste, fiecare cu o vârstă de start și un interval de repetare stabilite prin studii.
Pentru un adult fără boli cunoscute, lista reală este mică: tensiunea arterială, câteva analize de sânge (hemoleucogramă, glicemie, profil lipidic) și trei programe de screening oncologic — col uterin, sân, colorectal. Restul se adaugă doar dacă ai factori de risc.
Mai jos ai tabelul cu ce analize se fac la ce vârstă, ce este gratuit prin medicul de familie și unde România diferă de recomandările internaționale.
Pe scurt
- Screeningul se face fără simptome. Dacă ai un simptom, investigația se face imediat, indiferent de vârstă.
- Tensiunea arterială se măsoară la 3–5 ani între 18 și 39 de ani și anual de la 40 (USPSTF, 2021).
- Consultația preventivă la medicul de familie și analizele care decurg din ea sunt gratuite, inclusiv pentru neasigurați (Ministerul Sănătății).
- Screeningul de col uterin acoperă femeile de 25–64 de ani, o dată la 5 ani, și trece pe testare HPV primară.
- Mamografia se repetă la 2 ani, dar vârsta de start diferă: 40 de ani în SUA, 45 în recomandarea europeană, 50 în programul românesc.
- PSA nu are recomandare de rutină: la 55–69 de ani se face după o discuție informată, iar peste 70 nu se recomandă.
Ce înseamnă screening medical și prin ce diferă de un „pachet de analize”
Screeningul este aplicarea unui test simplu unei populații fără simptome, ca să identifici persoanele care au nevoie de investigații suplimentare. Testul nu pune diagnosticul: un test HPV pozitiv înseamnă „urmează colposcopie”, iar un test de hemoragii oculte pozitiv înseamnă „urmează colonoscopie”.
Un test intră într-un program de screening doar dacă studiile arată că scade mortalitatea sau numărul de cazuri avansate, nu doar că găsește mai multe cazuri.
Ce analize la ce vârstă: tabel pe grupe de vârstă și sex
Tabelul se referă la adulți fără boli cronice cunoscute. Dacă un părinte, frate sau soră a avut cancer de sân, colorectal sau de prostată la vârstă tânără, vârstele de start scad.
| Vârsta | Pentru toată lumea | Suplimentar, femei | Suplimentar, bărbați |
|---|---|---|---|
| 18–29 ani | Tensiune la 3–5 ani; greutate, talie și IMC anual; hemoleucogramă, VSH, glicemie, colesterol total, LDL, creatinină, TGO, TGP | Testare pentru cancerul de col uterin de la 25 de ani (România, Marea Britanie) sau de la 21 (SUA), citologie la 3 ani | Nimic specific fără factori de risc |
| 30–39 ani | Tensiune la 3–5 ani, anual dacă ai exces de greutate sau valori la limită; glicemie sau HbA1c la 3 ani de la 35 de ani, dacă IMC ≥ 25 | Test HPV la 5 ani (preferat de la 30 de ani) sau Papanicolau la 3 ani | Nimic specific fără factori de risc |
| 40–49 ani | Tensiune anual; glicemie la 3 ani; profil lipidic și calcularea riscului cardiovascular | Test HPV la 5 ani; mamografie la 2 ani, de la 40 de ani (SUA), 45 (UE) sau 50 (program național) | PSA doar dacă ai istoric familial de cancer de prostată |
| 50–64 ani | Tensiune anual; glicemie la 3 ani; profil lipidic; screening colorectal (test fecal anual sau la 2 ani, ori colonoscopie la 10 ani); CT torace anual dacă ai ≥ 20 pachete-an | Mamografie la 2 ani (gratuit 50–69 de ani); test HPV la 5 ani, până la 64–65 de ani | PSA numai după decizie informată, între 55 și 69 de ani |
| 65–74 ani | Tensiune anual; glicemie; profil lipidic; screening colorectal până la 74–75 de ani | Osteodensitometrie DXA de la 65 de ani; mamografie până la 69 (România), 71 (NHS) sau 74 de ani (SUA) | Ecografie de aortă abdominală o singură dată, la 65–75 de ani, dacă ai fumat vreodată |
| 75+ ani | Continuarea screeningului se decide individual, după speranța de viață și bolile existente; tensiunea se monitorizează | Screeningul de col uterin se oprește de regulă după 65 de ani, dacă testele anterioare au fost normale | PSA nu se recomandă ca screening peste 70 de ani |
Ce nu arată tabelul: analizele de sânge nu trebuie repetate anual dacă au fost normale.
Analizele de rutină: hemoleucogramă, glicemie, profil lipidic
Hemoleucograma completă arată anemia, unele infecții și, rar, boli de sânge. Este utilă mai ales la femeile cu menstruații abundente și la cei cu oboseală persistentă.
Glicemia à jeun sau hemoglobina glicozilată (HbA1c) depistează prediabetul. USPSTF recomandă testarea adulților de 35–70 de ani cu exces de greutate sau obezitate (IMC ≥ 25) și repetarea la 3 ani dacă valorile sunt normale. Ce urmează la valori de graniță am detaliat în ghidul despre diabetul de tip 2 și prevenirea lui.
Profilul lipidic contează nu ca număr izolat, ci introdus într-un calculator de risc cardiovascular, împreună cu vârsta, tensiunea și statusul de fumător. Aceeași valoare a LDL înseamnă lucruri diferite la 30 și la 60 de ani. Grăsimea viscerală se urmărește cu banda de măsurat, nu cu cântarul: valorile de referință sunt în materialul despre circumferința ideală a taliei.
De ce contează tensiunea arterială mai mult decât orice analiză
Hipertensiunea nu doare. Organizația Mondială a Sănătății estima pentru 2024 că 1,4 miliarde de adulți de 30–79 de ani aveau hipertensiune, circa 33% din grupa de vârstă, iar aproximativ 44% dintre ei nu știau. Doar 23% o aveau sub control.
Pragul de diagnostic rămâne 140/90 mmHg la măsurători repetate în cabinet, confirmate apoi acasă sau prin monitorizare pe 24 de ore. Mai multe despre afecțiunile cardiace fără semne găsești în articolul despre bolile tăcute ale inimii.
Screening pentru cancerul de col uterin: Babeș-Papanicolau sau test HPV?
Ambele, dar în ordini diferite. Testarea HPV caută virusul care produce leziunile, citologia Babeș-Papanicolau caută celulele deja modificate. Urmărirea a patru studii randomizate europene, publicată de Ronco și colaboratorii în Lancet (2014), a arătat că screeningul bazat pe HPV oferă cu 60–70% mai multă protecție împotriva carcinomului invaziv decât citologia.
În România, programul național asigură testarea gratuită a femeilor de 25–64 de ani, o dată la 5 ani. Metodologia aprobată de Ministerul Sănătății în 2024 prevede trecerea la testare HPV primară cu triaj citologic reflex, pentru 25–65 de ani: citologie la 25–29 de ani și test HPV de la 30.
Recomandarea Consiliului UE din 2022 indică testul HPV ca instrument preferat la 30–65 de ani, cel puțin la 5 ani; NHS invită femeile de 25–64 de ani tot la 5 ani. Recomandarea americană diferă: citologie la 3 ani între 21 și 29 de ani, iar la 30–65 de ani citologie la 3 ani sau test HPV la 5 ani.
Miza este mare la noi. Analiza Institutului Național de Sănătate Publică arată că România are cele mai ridicate valori ale incidenței și mortalității prin cancer de col uterin din UE, iar în prima rundă de screening, 2012–2017, au fost testate 730.000 de femei, adică 13,6% din populația eligibilă. Despre restul testelor oncologice adresate femeilor am scris în articolul despre testele care pot salva vieți.
De la ce vârstă se face mamografia și la câți ani se repetă
Intervalul este aproape peste tot același, o dată la 2 ani. Vârsta de start diferă, pentru că fiecare sistem cântărește altfel beneficiul față de supradiagnostic.
- SUA: USPSTF recomandă din 2024 mamografie la 2 ani pentru toate femeile de 40–74 de ani.
- Uniunea Europeană: recomandarea Consiliului din 2022 extinde intervalul la 45–74 de ani.
- Marea Britanie: NHS invită femeile de la 50 de ani până la împlinirea a 71, o dată la 3 ani.
- România: programul național se adresează femeilor de 50–69 de ani, pe bază de trimitere de la medicul de familie.
Beneficiul este real, dar nu nelimitat. Analiza independentă condusă de Marmot, publicată în Lancet în 2012, a estimat o reducere de circa 20% a mortalității prin cancer de sân la femeile invitate la screening, cu un supradiagnostic de circa 19% dintre cancerele depistate — adică trei femei supradiagnosticate pentru fiecare deces evitat.
Ecografia mamară nu înlocuiește mamografia de screening la risc obișnuit. Poate fi adăugată de medic, mai ales la sânii cu densitate mare, dar nu ca test unic.
Screening pentru cancer colorectal: testul pe care îl faci acasă
Testul imunochimic fecal (FIT), cunoscut la noi ca test pentru hemoragii oculte în scaun, se face acasă, dintr-o singură probă, fără dietă specială. Dacă iese pozitiv, urmează colonoscopia.
USPSTF recomandă screeningul între 45 și 75 de ani, cu FIT anual, colonoscopie la 10 ani, sigmoidoscopie sau CT-colonografie la 5 ani. Recomandarea europeană și programul NHS folosesc FIT la 2 ani, pentru 50–74 de ani, ca și programele pilot românești ROCCAS.
Datele Cancer Research UK pentru pacienții diagnosticați în Anglia între 2016 și 2020 arată de ce merită efortul: circa 90 din 100 de persoane cu cancer colorectal în stadiul 1 supraviețuiesc cel puțin 5 ani, față de circa 10 din 100 în stadiul 4.
Testul PSA: de ce nu există un răspuns simplu la cancerul de prostată
PSA este singurul test din această listă fără o recomandare clară de „fă-l”. USPSTF, în recomandarea din 2018, plasează bărbații de 55–69 de ani în zona deciziei individuale, după discutarea beneficiilor și a riscurilor, și recomandă împotriva screeningului PSA după 70 de ani.
Cifrele explică ezitarea. La 1.000 de bărbați testați și urmăriți 13 ani, screeningul previne circa 1,3 decese prin cancer de prostată și 3 cazuri de boală metastatică. În același grup, circa 240 au cel puțin un PSA pozitiv, 50 dezvoltă disfuncție sexuală după tratament, 15 incontinență urinară, iar 20–50% dintre cancerele descoperite sunt supradiagnosticate.
Aici apare o diferență față de practica din România: PSA figurează pe lista de investigații pentru prevenție decontate la bărbații asimptomatici de 40 de ani și peste, deci se obține ușor gratuit. Recomandarea internațională nu susține testarea de rutină la 40–54 de ani fără risc crescut. Un PSA crescut nu înseamnă cancer: valoarea urcă și în hipertrofia benignă, în prostatite, după ejaculare recentă sau ciclism.
Ce acoperă consultația preventivă gratuită de la medicul de familie
Ministerul Sănătății precizează că serviciile de prevenție sunt gratuite pentru toți românii, asigurați sau nu, dacă sunt înscriși pe lista unui medic de familie.
Conform pachetului de servicii de bază în asistența medicală primară, adulții asimptomatici de 18–39 de ani au dreptul la o consultație preventivă de evaluare a riscului individual pe an, finalizată prin completarea riscogramei pentru grupa de vârstă și sex; se decontează maximum două consultații anual. De la 40 de ani, pachetul de prevenție cuprinde 1–3 consultații pe an. Analizele care pot fi recomandate pe bilet de trimitere distinct:
- 18–39 de ani: hemoleucogramă completă, VSH, glicemie, colesterol total, LDL colesterol, creatinină cu rata de filtrare glomerulară estimată, TGO, TGP, raport albumină/creatinină urinară.
- 40 de ani și peste: aceleași analize, plus PSA la bărbați, TSH și FT4 la femei, senologie imagistică și examen Babeș-Papanicolau la 2 ani la femeile simptomatice.
- Femeile de 18–39 de ani care planifică o sarcină: senologie imagistică, Babeș-Papanicolau la 2 ani, VDRL sau RPR.
- Verifică dacă ești înscris pe lista unui medic de familie; dacă nu, înscrie-te cu buletinul.
- Cere explicit o „consultație preventivă de evaluare a riscului individual”, nu o consultație pentru o problemă anume.
- Mergi cu vârsta la care rudele apropiate au avut infarct, accident vascular, diabet sau cancer.
- Lasă medicul să completeze riscograma; tensiunea, IMC-ul și statusul de fumător intră în evaluare.
- Ia biletul de trimitere și verifică pe el bifa de prevenție, altfel laboratorul poate cere plata.
- Programează separat testele potrivite vârstei: HPV sau Papanicolau, mamografie, test pentru hemoragii oculte.
- Revino cu rezultatele la a doua consultație și notează în calendar următorul test.
Ce teste nu merită făcute „preventiv”
Markerii tumorali de tip CA 125, CA 19-9 sau CEA nu sunt teste de screening pentru populația generală. Au fost concepuți pentru urmărirea unui cancer deja diagnosticat și cresc ușor în afecțiuni banale.
Nici imagistica „de corp întreg” fără indicație nu are dovezi că prelungește viața. Screeningul prin CT are o singură indicație validată: CT torace cu doză mică, anual, la 50–80 de ani, cu minimum 20 de pachete-an și fumat actual sau oprit în ultimii 15 ani.
Când mergi la medic fără să aștepți controlul anual
Următoarele semne cer evaluare rapidă, indiferent de când ți-ai făcut ultimele analize:
- Scădere în greutate neexplicată, peste 5% din greutate în 6–12 luni.
- Sânge în scaun, scaune negre sau schimbare a tranzitului care durează peste trei săptămâni.
- Nodul nou la sân, retracție a mamelonului sau secreție sangvinolentă.
- Sângerare vaginală între menstruații, după contact sexual sau după menopauză.
- Tuse peste trei săptămâni, răgușeală prelungită sau spute cu sânge.
- Durere în piept la efort, lipsă bruscă de aer, slăbiciune într-o jumătate de corp sau tulburare bruscă de vorbire — aici vorbim de urgență, nu de programare.
Dacă ai trecut de 50 de ani, poți continua cu ghidul despre longevitate și energie după 50 de ani.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă screening medical?
Înseamnă testarea unor persoane fără simptome, ca să depistezi o boală într-un stadiu în care tratamentul funcționează mai bine. Testul nu pune diagnosticul: un rezultat pozitiv trimite către o investigație de confirmare, cum sunt colposcopia după un test HPV pozitiv sau colonoscopia după un test fecal pozitiv.
Ce analize trebuie să fac pentru un control de rutină?
Pentru un adult sănătos: tensiune arterială, greutate și circumferința taliei, plus hemoleucogramă, VSH, glicemie, colesterol total și LDL, creatinină cu rata de filtrare glomerulară, TGO și TGP. De la 40 de ani se adaugă PSA la bărbați și TSH cu FT4 la femei. Toate sunt decontate la consultația preventivă.
Cât costă testele de screening în România?
Consultația preventivă și analizele care decurg din ea sunt gratuite, iar Ministerul Sănătății precizează că regula se aplică și neasiguraților înscriși pe listă. Testarea pentru cancerul de col uterin la 25–64 de ani și mamografia pentru 50–69 de ani sunt tot gratuite, pe bază de trimitere.
Testul HPV înlocuiește testul Babeș-Papanicolau?
În programele noi, testul HPV devine testul de primă linie de la 30 de ani, iar citologia Babeș-Papanicolau se face ca triaj, doar dacă HPV este pozitiv. Sub 30 de ani citologia rămâne preferată, pentru că infecțiile HPV sunt frecvente și dispar spontan în majoritatea cazurilor.
Este obligatorie colonoscopia după 50 de ani?
Nu, colonoscopia este una dintre opțiuni, nu singura. Poți alege testul imunochimic fecal, făcut acasă anual sau la doi ani, iar colonoscopia devine necesară dacă testul iese pozitiv. Colonoscopia directă, la 10 ani, rămâne validă și este prima alegere dacă ai istoric familial de cancer colorectal.
Un PSA crescut înseamnă cancer de prostată?
Nu. Valoarea crește și în hipertrofia benignă de prostată, în prostatite, după ejaculare recentă sau după ciclism. Din circa 240 de bărbați cu PSA pozitiv la 1.000 testați timp de 13 ani, doar o mică parte au un cancer care le-ar fi scurtat viața. Rezultatul se interpretează în timp, cu medicul urolog.
Cât de des repet analizele dacă rezultatele sunt normale?
Rar anual. Tensiunea se verifică la 3–5 ani sub 40 de ani și anual peste, glicemia la 3 ani dacă ai factori de risc, iar analizele uzuale de sânge la 3–5 ani dacă au fost normale. Testele de screening oncologic au propriile intervale, de 2, 3, 5 sau 10 ani.
Surse
- U.S. Preventive Services Task Force — Breast Cancer: Screening (2024)
- U.S. Preventive Services Task Force — Cervical Cancer: Screening (2018)
- U.S. Preventive Services Task Force — Colorectal Cancer: Screening (2021)
- U.S. Preventive Services Task Force — Prostate Cancer: Screening (2018)
- U.S. Preventive Services Task Force — Hypertension in Adults: Screening (2021)
- U.S. Preventive Services Task Force — Prediabetes and Type 2 Diabetes: Screening (2021)
- U.S. Preventive Services Task Force — Lung Cancer: Screening (2021) și Osteoporosis to Prevent Fractures: Screening (2025)
- CNAS — Pachetul de servicii de bază în asistența medicală primară
- Ministerul Sănătății — Serviciile medicale de prevenție sunt gratuite pentru toți românii
- Planul Național de Cancer — Screening pentru cancer de col uterin: populația țintă și testele incluse
- Institutul Național de Sănătate Publică — Analiză de situație: cancerul de col uterin (2024)
- Consiliul Uniunii Europene — Recomandarea privind screeningul pentru cancer (2022)
- NHS — Cervical screening și Bowel cancer screening
- Organizația Mondială a Sănătății — Hypertension, fact sheet
- Marmot MG et al., The benefits and harms of breast cancer screening: an independent review, Lancet, 2012 — PubMed 23117178
- Ronco G et al., Efficacy of HPV-based screening for prevention of invasive cervical cancer, Lancet, 2014 — PubMed 24192252
- Cancer Research UK — Bowel cancer survival statistics
Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical.
