Screening cancer la femei: ce teste și de la ce vârstă

Screeningul pentru cancer la femei înseamnă, în practică, două teste cu dovezi solide: testarea HPV (sau testul Babeș-Papanicolau) pentru colul uterin, între 25 și 65 de ani, și mamografia pentru sân, în general de la 45-50 de ani până la 69-74 de ani. Restul investigațiilor se fac doar dacă ai simptome sau un risc crescut documentat.

Pentru cancerul ovarian nu există niciun test de screening recomandat femeilor fără simptome, iar pentru cancerul de endometru semnalul care contează este sângerarea apărută după menopauză. Testele genetice BRCA se adresează unui grup restrâns, cu istoric familial sugestiv.

România are cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană, deși este singura formă de cancer care poate fi aproape eliminată prin vaccinare și testare. Mai jos ai vârstele, intervalele și limitele reale ale fiecărui test.

Pe scurt

• Col uterin: testare HPV la 3 ani între 25 și 29 de ani și la 5 ani între 30 și 65 de ani, conform Ordinului MS nr. 3735/2024.
• Sân: mamografie la 2 ani. Programul național acoperă gratuit femeile de 50-69 de ani, iar Consiliul UE recomandă din 2022 intervalul 45-74 de ani.
• Vaccinul HPV este gratuit pentru fete și băieți de 11-26 de ani și compensat 50% pentru femeile de 27-45 de ani.
• Ovarian: ecografia transvaginală și analiza CA-125 nu reduc mortalitatea la femeile fără simptome. Contează simptomele persistente, nu testele de rutină.
• Orice sângerare vaginală după menopauză cere consult în câteva săptămâni, nu la următorul control anual.
• Screeningul are și dezavantaje: rezultate fals pozitive, biopsii inutile și supradiagnostic.

Ce este screeningul și ce nu poate face

Screeningul este testarea sistematică a unor persoane sănătoase, fără simptome, pentru a găsi o boală într-un stadiu în care tratamentul funcționează mai bine. Din momentul în care ai un simptom, nu mai vorbim de screening, ci de diagnostic, iar investigația se face imediat, indiferent de vârstă.

Un test de screening nu spune „ai sau nu ai cancer”: sortează populația în cele care pot merge liniștite mai departe și cele care au nevoie de investigații suplimentare. Trei limite merită cunoscute dinainte. Fals pozitiv: testul semnalează ceva, investigațiile ulterioare arată că nu e nimic, dar între timp ai trecut prin săptămâni de anxietate. Fals negativ: testul ratează o leziune reală, deci un rezultat normal nu anulează un simptom nou apărut. Supradiagnostic: se tratează leziuni care nu ar fi devenit niciodată periculoase.

Panelul independent britanic condus de Michael Marmot a estimat în 2012 că, la 10.000 de femei invitate la mamografie de la 50 de ani și urmărite 20 de ani, se previn aproximativ 43 de decese prin cancer de sân, dar apar și circa 129 de cazuri supradiagnosticate. Aproape trei femei tratate inutil pentru fiecare viață salvată: un compromis real, pe care ai dreptul să îl cunoști.

Ce teste de screening se recomandă, în funcție de vârstă

Tabelul rezumă ce se recomandă unei femei cu risc obișnuit, fără simptome și fără istoric familial încărcat. Dacă ai rude de gradul întâi cu cancer de sân sau ovarian, planul se stabilește individual.

Femeile cu HIV, cele în dializă sau transplantate au un calendar mai strâns: testare HPV anuală și colposcopie la primul test pozitiv.

Testare HPV și test Babeș-Papanicolau: cum funcționează screeningul de col uterin

Aproape toate cancerele de col uterin sunt provocate de infecția persistentă cu HPV, iar tipurile 16 și 18 explică singure circa 76% dintre cazuri, arată OMS. Infecția este banală și trece de la sine la majoritatea femeilor; problema apare când persistă ani de zile.

Testul HPV caută materialul genetic al virusului și acoperă 14 tulpini cu risc înalt. Testul Babeș-Papanicolau caută altceva: celule deja modificate. De aceea testarea HPV a devenit metoda principală, iar citologia se folosește ca triaj, doar pentru probele pozitive.

De la ce vârstă și cât de des

Populația-țintă a programului național este formată din femeile de 25-65 de ani fără simptome. Între 25 și 29 de ani, testarea se repetă la 3 ani dacă rezultatul este negativ; între 30 și 65 de ani, intervalul se lungește la 5 ani. OMS recomandă testarea la fiecare 5-10 ani începând de la 30 de ani, cu minimum două testări în jurul vârstelor de 35 și 45 de ani.

Intervalul de 5 ani sperie multe femei, dar un test HPV negativ are o valoare predictivă foarte bună: fără virus nu apare acest cancer.

Ce se întâmplă după un test HPV pozitiv

Un rezultat pozitiv nu înseamnă cancer și nici măcar leziune precanceroasă. Dacă citologia de triaj este normală, se repetă testarea la 12 luni; dacă arată modificări, urmează colposcopia. Iar dacă la 12 luni virusul este încă prezent, se merge la colposcopie indiferent de citologie, pentru că persistența contează.

Vaccinul HPV: cine îl poate face gratuit sau compensat

Vaccinarea anti-HPV este compensată integral pentru fetele și băieții între 11 și 26 de ani și 50% pentru femeile între 27 și 45 de ani. Rețeta se eliberează de medici cu contract cu casa de asigurări, iar vaccinul se ridică din farmacie. Condițiile se actualizează periodic, așa că merită confirmate la medicul de familie.

Vaccinarea nu înlocuiește testarea: vaccinurile acoperă cele mai agresive tulpini, nu pe toate, iar femeile vaccinate rămân în programul de screening. Tot pe linia infecțiilor care pot duce la cancer, și virusurile hepatitice B și C cresc riscul de cancer hepatic.

OMS și-a stabilit pentru 2030 obiectivele 90-70-90: 90% dintre fete vaccinate până la 15 ani, 70% dintre femei testate la 35 și la 45 de ani, 90% dintre cele cu leziuni tratate corect. Global, boala înseamnă circa 604.000 de cazuri noi și 280.000 de decese pe an.

Datele ECIS pentru 2022 arată în România o incidență standardizată de 32,6 la 100.000 de femei, față de 11,7 media UE, și o mortalitate de 16,8, față de 5,3. Peste 1.500 de românce mor anual din cauza unei boli care se poate preveni.

Mamografie de la ce vârstă și cât de des

Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei în 164 din 186 de țări, cu circa 2,4 milioane de cazuri noi și 694.000 de decese pe an, potrivit OMS. În România, datele ECIS pentru 2022 indică 12.685 de cazuri noi și 3.877 de decese.

Aproximativ 80% dintre cancerele de sân apar la femei fără alt factor de risc în afară de sex și vârstă, deci lipsa cazurilor în familie nu te scoate din grupul care are nevoie de mamografie. Vârsta de start diferă între ghiduri, pentru că fiecare organism cântărește altfel beneficiile și supradiagnosticul.

Sâni denși și investigații suplimentare

Țesutul glandular dens apare alb pe mamografie, exact ca o tumoare, și reduce sensibilitatea testului. Recomandarea UE menționează RMN-ul pentru femeile cu sâni foarte denși, acolo unde este justificat medical, dar USPSTF a concluzionat în 2024 că dovezile rămân insuficiente pentru a recomanda de rutină ecografia sau RMN-ul după o mamografie normală.

Ecografia mamară rămâne utilă la femeile tinere cu un nodul palpabil, unde mamografia are randament slab, dar este un test de diagnostic, nu un înlocuitor al mamografiei.

Autopalpare sân: cum îți verifici sânii corect acasă

Merită spus deschis: autopalparea ca program formal, lunar, nu a redus mortalitatea în cele două studii mari incluse în analiza Cochrane a lui Kösters și Gøtzsche, pe 388.535 de femei. Grupurile care au practicat-o au făcut aproape dublu biopsii pentru leziuni benigne, 3.406 față de 1.856.

Concluzia nu este să îți ignori sânii, ci să știi cum arată și cum se simt în mod obișnuit, ca să sesizezi rapid o schimbare. Fă verificarea la câteva zile după menstruație, când țesutul este mai puțin sensibil.

1. Stai în fața oglinzii, cu brațele pe lângă corp, și privește forma, conturul și simetria sânilor.
2. Ridică brațele și urmărește dacă pielea se retrage undeva sau dacă un mamelon își schimbă poziția.
3. Pune mâinile în șolduri, contractă mușchii pieptului și caută zone care se adâncesc sau capătă aspect de coajă de portocală.
4. Întinsă pe spate, cu o mână sub cap, palpează sânul opus cu pulpa degetelor lipite, nu cu vârfurile.
5. Parcurge tot sânul în cercuri concentrice sau benzi verticale, apăsând la trei niveluri: superficial, mediu, profund.
6. Verifică prelungirea către axilă și zona de deasupra claviculei, unde se află ganglionii.
7. Strânge ușor mamelonul și observă dacă apare o secreție spontană, mai ales dintr-un singur sân.

Multe femei simt zone nodulare înainte de menstruație, care dispar după. Un nodul nou care rezistă un ciclu complet se arată medicului.

Cancer ovarian: simptome și de ce nu există screening

Studiul UKCTOCS a randomizat 202.638 de femei către testare anuală cu CA-125 și ecografie transvaginală sau către niciun screening. După o urmărire îndelungată, publicată în The Lancet în 2021, nu s-a înregistrat nicio reducere a mortalității. Studiul american PLCO ajunsese la aceeași concluzie.

O ecografie transvaginală sau o analiză CA-125 făcute „preventiv”, fără simptome și fără risc genetic, nu aduc un beneficiu demonstrat, dar te pot trimite spre intervenții inutile. CA-125 crește și în endometrioză, fibroame sau infecții pelvine.

Ce funcționează aici este atenția la simptome. Patru semne contează: balonarea persistentă, sațietatea rapidă la mese, durerea în abdomenul inferior și nevoia mai frecventă ori mai urgentă de a urina. Sunt noi, constante și apar aproape zilnic.

Dacă unul dintre ele apare de peste 12 ori pe lună și ține mai mult de două-trei săptămâni, ceri consult. Balonarea are de obicei cauze digestive banale, dar tocmai de aceea cancerul ovarian este descoperit târziu.

Sângerarea după menopauză: semnalul pentru cancerul de endometru

Nu există screening pentru cancerul de endometru, dar boala are un semnal timpuriu neobișnuit de fidel. O meta-analiză publicată de Clarke și colegii în JAMA Internal Medicine, în 2018, a arătat că aproximativ 9% dintre femeile cu sângerare postmenopauză aveau cancer endometrial și că circa 91% dintre cele cu acest cancer avuseseră sângerare.

Nouă din zece femei care sângerează după menopauză nu au cancer, dar aproape fiecare caz se anunță prin sângerare. Un singur episod, chiar minor, merită ecografie transvaginală și consult ginecologic. Excesul ponderal crește riscul, așa că circumferința taliei este un indicator util.

Teste genetice BRCA: cine are nevoie de ele

Testarea BRCA1 și BRCA2 nu este pentru toată lumea. Institutul Național al Cancerului din Statele Unite estimează că peste 60% dintre femeile cu o mutație patogenă BRCA1 sau BRCA2 dezvoltă cancer de sân, față de circa 13% în populația generală. Pentru cancerul ovarian, riscul este de 39-58% la purtătoarele BRCA1 și de 13-29% la BRCA2, față de aproximativ 1,1%.

Testarea se justifică dacă ai o rudă cu mutație cunoscută, cazuri de cancer de sân sub 50 de ani în familie, cancer ovarian, cancer de sân la un bărbat din familie, cancer pancreatic sau origini evreiești așkenaze. Se face după consiliere genetică, pentru că rezultatul schimbă decizii serioase: supraveghere cu RMN de la vârste tinere, medicație de reducere a riscului sau chirurgie profilactică.

Când mergi la medic acum

Semnele de mai jos nu se amână. Cele mai multe au cauze benigne, dar toate se verifică, indiferent de ultimul test de screening.

• Nodul nou la sân sau în axilă, care nu dispare după un ciclu menstrual complet.
• Modificarea formei unui sân, piele îngroșată ori cu aspect de coajă de portocală.
• Mamelon retractat recent, crustă sau eczemă care nu se vindecă în jurul areolei.
• Secreție spontană dintr-un singur mamelon, mai ales sanguinolentă.
• Orice sângerare vaginală după menopauză, chiar și o singură pată.
• Sângerare între menstruații sau după contact sexual, recentă și repetată.
• Secreție vaginală neobișnuită, urât mirositoare sau cu sânge.
• Balonare, sațietate rapidă, durere pelvină sau urinări frecvente peste două-trei săptămâni.
• Durere osoasă nouă și constantă, scădere în greutate fără explicație sau oboseală care nu cedează la odihnă.

Spune medicului de familie sau ginecologului de cât timp durează simptomul și cum a evoluat. Detaliul temporal orientează investigațiile mai mult decât orice.

Ce mai poți face în afara testelor

Testele găsesc boala, obiceiurile îi reduc probabilitatea. Alcoolul are o relație directă cu riscul de cancer de sân, fără un prag sigur, iar fumatul crește riscul de cancer de col uterin, pentru că îngreunează eliminarea virusului HPV.

Greutatea după menopauză contează pentru cancerul de sân și de endometru, pentru că țesutul adipos devine principala sursă de estrogen. Mișcarea regulată și alimentele asociate cu un risc mai mic de cancer au cel mai bun suport în literatură.

Aceste teste se așază peste controalele generale recomandate tuturor adulților, tratate într-un ghid separat despre analizele de screening și prevenție.

Întrebări frecvente

Doare mamografia?

Sânul este comprimat între două plăci câteva secunde, iar senzația variază de la disconfort la o durere scurtă, suportabilă. Compresia este necesară pentru o imagine clară și o doză mică de radiații. Programează investigația în prima săptămână după menstruație și spune tehnicianului dacă devine prea dureros.

Testul Babeș-Papanicolau se face la menstruație?

Nu, sângele poate face proba neinterpretabilă. Ideal este să mergi la mijlocul ciclului și să eviți, cu 48 de ore înainte, contactul sexual, ovulele, cremele vaginale și spălăturile interne. Dacă recoltarea iese nesatisfăcătoare, metodologia națională prevede repetarea probei după 3 luni.

Dacă am făcut vaccinul HPV, mai am nevoie de testare?

Da. Vaccinurile protejează împotriva celor mai agresive tulpini oncogene, dar nu acoperă toate tipurile care pot produce leziuni. Femeile vaccinate rămân în programul de screening, cu aceleași intervale. Recomandarea europeană menționează că statusul vaccinal ar putea ajusta strategia, însă deocamdată testarea continuă.

Ce înseamnă un test HPV pozitiv, dar Papanicolau normal?

Înseamnă că virusul este prezent, dar nu a produs încă modificări celulare, iar majoritatea acestor infecții se elimină singure. Protocolul prevede retestare la 12 luni. Dacă virusul dispare, revii la ritmul obișnuit; dacă persistă, urmează colposcopia, pentru că persistența duce la leziuni.

Un nodul la sân înseamnă cancer?

În marea majoritate a cazurilor, nu. Cele mai multe formațiuni palpabile sunt chisturi sau fibroadenoame, mai ales sub 40 de ani. Cresc suspiciunea nodulul dur, fix, cu contur neregulat, nedureros și care nu variază cu ciclul. Orice nodul nou și persistent se evaluează clinic, ecografic și, după caz, prin puncție.

Există analize de sânge care depistează cancerul la femei?

Markerii tumorali precum CA-125 sau CA 15-3 nu sunt teste de depistare la femeile sănătoase: se folosesc pentru monitorizarea unui cancer deja diagnosticat sau în situații clinice punctuale. Testele de sânge multi-cancer sunt în evaluare și nu înlocuiesc mamografia ori testarea HPV.

Surse

• Organizația Mondială a Sănătății – fișa informativă despre cancerul de col uterin: who.int
• Organizația Mondială a Sănătății – fișa informativă despre cancerul de sân: who.int
• Metodologia de screening pentru cancerul de col uterin, Ordinul ministrului sănătății nr. 3735/2024: legislatie.just.ro
• Institutul Național de Sănătate Publică – analiză de situație, cancerul de col uterin: insp.gov.ro
• NHS – cine este invitat la screeningul mamar și la ce interval: nhs.uk
• Recomandarea Consiliului Uniunii Europene privind screeningul pentru cancer, decembrie 2022: health.ec.europa.eu
• US Preventive Services Task Force – recomandarea privind screeningul cancerului de sân, 2024: uspreventiveservicestaskforce.org
• Kösters JP, Gøtzsche PC – Cochrane Database of Systematic Reviews, autoexaminarea sânului: cochrane.org
• National Cancer Institute – BRCA1 și BRCA2, riscuri și testare genetică: cancer.gov
• Menon U. și colab., UKCTOCS, The Lancet, 2021; Clarke MA. și colab., JAMA Internal Medicine, 2018; Marmot MG. și colab., raportul panelului independent britanic privind screeningul mamar, 2012; Kuchenbaecker KB. și colab., JAMA, 2017.

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical.