Îngrijirea tenului iarna: cum îți protejezi pielea de frig

Îngrijirea tenului iarna înseamnă, în primul rând, să protejezi bariera pielii: speli fața cu apă călduță și un produs blând, aplici o cremă mai bogată imediat după spălare, folosești protecție solară în zilele însorite și aperi buzele și obrajii de vânt. Frigul, vântul și aerul uscat din casele încălzite scot apa din straturile superficiale ale pielii, iar rezultatul se vede rapid: senzație de piele care „trage”, descuamare, roșeață și mâncărime.

Nu ai nevoie de o rutină complicată. Mai jos găsești pașii concreți, pe tipuri de ten, plus ce faci cu buzele crăpate, cuperoza, eczema și urticaria la frig.

Pe scurt

• Schimbă loțiunea de vară cu o cremă sau un unguent și aplică-l pe pielea încă ușor umedă, în primele minute după spălare.
• Spală-te cu apă călduță, nu fierbinte, și limitează dușul la 5–10 minute, cum recomandă Academia Americană de Dermatologie (AAD).
• Protecția solară rămâne necesară iarna: zăpada poate reflecta până la 80% din radiația UV, potrivit OMS.
• Pentru buze, alege un balsam simplu cu vaselină sau ceară de albine și nu le linge; afară, folosește unul cu SPF.
• Ține umiditatea din casă în jur de 30–50% și nu încălzi brusc pielea înghețată lângă calorifer.
• Mergi la medic dacă pielea crapă și sângerează, se infectează, face bășici sau urticarie la frig ori nu se ameliorează în 2–3 săptămâni.

De ce se usucă pielea feței iarna?

Bariera cutanată este stratul cel mai de la suprafață al pielii, format din celule moarte „lipite” între ele de lipide precum ceramidele, colesterolul și acizii grași. Ea funcționează ca un zid de cărămizi cu mortar: ține apa înăuntru și iritanții afară. Când mortarul se subțiază, apa se evaporă mai ușor, iar pielea devine aspră, sensibilă și reactivă.

Iarna, mai mulți factori lovesc simultan această barieră:

• aerul rece și uscat de afară, care conține puțină umezeală;
• vântul, care accelerează evaporarea apei de pe piele;
• încălzirea centrală, care scade umiditatea din casă și birou;
• dușurile fierbinți și lungi, care dizolvă lipidele naturale ale pielii;
• trecerile bruște de la frig la căldură, care dilată și contractă vasele mici din obraji.

La unii oameni apare doar o senzație de strângere după spălare, la alții descuamare, fisuri, mâncărime și pusee ale unor boli existente, precum dermatita atopică, psoriazisul sau rozaceea.

Ce cremă de față să folosești iarna

Crema potrivită pentru iarnă este, de regulă, mai densă decât cea de vară. Ghidul Asociației Britanice a Dermatologilor (BAD) despre emoliente explică simplu diferența: unguentele sunt grase, fiind făcute din uleiuri, iar cremele sunt mai puțin grase, fiind un amestec de ulei și apă. Loțiunile conțin și mai multă apă, așa că se evaporă mai repede de pe piele.

AAD recomandă ca iarna să treci la creme mai bogate și să aplici produsul imediat după spălare, ca să „închizi” umezeala în piele. Printre ingredientele pe care le enumeră dermatologii americani pentru pielea uscată se numără glicerina, acidul hialuronic, ceramidele, dimeticona, untul de shea, uleiul de jojoba, lanolina, uleiul mineral și petrolatumul (vaselina).

Ce tip de produs se potrivește fiecărui ten

Dacă ai ten gras sau predispus la coșuri, nu înseamnă că pielea ta nu se deshidratează iarna. O cremă prea grea poate însă înfunda porii, așa că alege texturi marcate „non-comedogenic”. Găsești mai multe despre tratamentele pentru coșuri în ghidul despre acneea la adolescenți și cum se tratează.

Uleiurile vegetale, precum cel de migdale dulci sau de argan, și untul de shea pot fi utile pe zonele foarte uscate. Ele formează un film protector, dar nu aduc apă în piele, deci pune-le peste cremă sau pe pielea încă umedă.

Rutina de îngrijire a tenului iarna, pas cu pas

O rutină bună de iarnă are puțini pași, făcuți constant. Iată o variantă simplă, pe care o poți adapta tipului tău de ten:

1. Curăță fața cu apă călduță și un gel sau o cremă de curățare fără săpun (tip „syndet”). Folosește o cantitate mică și nu freca.
2. Tamponează pielea cu prosopul, fără să o usuci complet.
3. Aplică imediat crema hidratantă, cât pielea este încă ușor umedă. Dimineața poate fi o cremă medie, seara una mai bogată.
4. Pune protecție solară cu spectru larg, de minimum SPF 30, pe zonele expuse, dacă ieși ziua afară. Ultimul strat de dimineață este SPF-ul.
5. Protejează buzele cu un balsam, iar afară acoperă fața cu un fular sau un guler înalt când bate vântul.
6. Seara, curăță din nou blând, aplică produsele de tratament (dacă folosești) și termină cu crema cea mai bogată sau cu un strat subțire de unguent pe zonele aspre.
7. Redu exfolierea: AAD recomandă să folosești mai rar produsele cu acizi AHA și BHA în lunile reci, iar scruburile cu granule e bine să lipsească.

Dacă folosești retinoizi (retinol, tretinoină, adapalen), nu e nevoie să renunți la ei. Aplică-i mai rar, de exemplu o seară da, una nu, pe pielea complet uscată și urmează-i cu o cremă hidratantă. Dacă îi ai pe rețetă, discută ajustarea cu medicul care ți i-a prescris.

Protecție solară iarna: chiar este nevoie?

Da. Radiația UV scade iarna, dar nu dispare, iar zăpada o amplifică. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că zăpada poate reflecta până la 80% din radiația UV și că zăpada proaspătă aproape dublează expunerea unei persoane. În plus, la fiecare 1.000 de metri altitudine, nivelul UV crește cu aproximativ 10%, iar norii subțiri te protejează foarte puțin.

La schi, pe munte sau în zilele însorite petrecute afară, protejează-te ca vara:

• o cremă cu spectru larg (UVA și UVB), de minimum SPF 30, cum recomandă AAD și BAD;
• reaplicare la fiecare 2 ore și după transpirație sau după ce ți-ai șters fața;
• un balsam de buze cu SPF, pentru că buzele se ard ușor pe pârtie;
• ochelari de soare sau mască de schi cu protecție UV.

Pentru o zi obișnuită de oraș, când ieși doar câteva minute între casă și birou, o cremă hidratantă cu SPF poate fi suficientă. Dacă ai rozacee, pete pigmentare sau folosești retinoizi, pune SPF zilnic, indiferent de anotimp.

Buze crăpate iarna: ce ajută și ce le agravează

Buzele au o piele foarte subțire și aproape nu au glande sebacee, așa că se usucă primele. NHS recomandă un balsam de buze cu vaselină sau ceară de albine, iar când ieși afară pe vreme rece, să acoperi buzele cu un fular. În zilele însorite, balsamul ar trebui să aibă SPF: NHS indică minimum SPF 15 reaplicat la fiecare 2 ore, iar AAD recomandă SPF 30.

Ce le face rău:

• linsul buzelor – saliva se evaporă și le usucă și mai tare;
• ruperea pieliței sau mușcarea buzelor, care întârzie vindecarea;
• balsamurile cu mentol, camfor, eucalipt, arome de mentă, scorțișoară sau citrice, pe care AAD le enumeră printre ingredientele iritante;
• împrumutul balsamului altei persoane, care poate transmite germeni.

Dacă buzele sunt fierbinți, dureroase și umflate, ar putea fi o infecție, iar NHS recomandă consult la medic. Crăpăturile dureroase din colțurile gurii sau veziculele care încep cu furnicături (herpes) au alt tratament decât simpla uscăciune.

Roșeață, cuperoză și rozacee la frig

Mulți oameni observă că obrajii și nasul se înroșesc când intră din frig în căldură. Este o reacție normală a vaselor mici din piele. La persoanele cu rozacee, însă, roșeața persistă, apar vase subțiri vizibile (ceea ce popular se numește „cuperoză”) și uneori mici coșuri. NHS enumeră temperaturile extreme, inclusiv frigul, printre factorii care declanșează puseele, alături de băuturile fierbinți, alcool, mâncarea picantă, soarele și stresul.

Ce poți face:

• acoperă obrajii și nasul cu un fular când bate vântul;
• nu te așeza direct lângă calorifer sau semineu după ce vii din frig;
• folosește produse fără parfum și fără alcool și evită scruburile;
• aplică zilnic SPF 30 sau mai mult, cum recomandă NHS pentru rozacee.

Rozaceea nu se vindecă, dar se poate controla bine cu tratamente prescrise de medic: creme sau geluri și, uneori, antibiotice pe cale orală pentru câteva săptămâni. Dacă roșeața e însoțită de durere la ochi, vedere încețoșată sau sensibilitate la lumină, NHS recomandă consult de urgență.

Eczema și psoriazisul iarna

Dermatita atopică (eczema) se agravează adesea iarna, din cauza aerului uscat, a hainelor aspre și a dușurilor fierbinți. NHS recomandă ca emolientele să fie folosite cât mai des, de cel puțin două ori pe zi, și ca spălarea să se facă cu un emolient în loc de săpun. Ghidul BAD adaugă că emolientele se folosesc zilnic, chiar și atunci când pielea arată bine, și se aplică în direcția firului de păr, pentru a nu irita foliculii.

Câteva lucruri practice pentru pielea cu eczemă sau psoriazis în sezonul rece:

• poartă lângă piele bumbac sau mătase, iar lâna pune-o peste, nu direct pe piele;
• folosește detergent de rufe fără parfum, cum sfătuiește AAD;
• ține în casă o umiditate de 30–50%, intervalul recomandat de Agenția americană pentru protecția mediului (EPA);
• atenție la foc: BAD avertizează că emolientele care au ajuns pe haine, bandaje sau lenjerie pot lua foc ușor la contactul cu o flacără, o țigară sau un șemineu.

Un somn odihnitor ajută și el pielea să se refacă, iar AAD îl include printre recomandările de iarnă. Dacă nu ești sigur că dormi suficient, verifică câte ore de somn îți trebuie în funcție de vârstă.

Urticaria la frig și degerăturile: când nu mai e doar piele uscată

Urticaria la frig este o reacție în care pe pielea expusă la rece apar papule roșii care mănâncă, uneori cu umflături, la câteva minute după expunere. AAD notează că la unii oameni apare doar în apă rece sau pe vânt, la alții chiar în aerul condiționat sau lângă congelatoarele din magazine. Cazurile severe pot duce la umflarea gâtului, leșin și risc de înec la înotul în apă rece.

Diagnosticul se pune de medic, de obicei cu un test cu cub de gheață ținut câteva minute pe antebraț. Tratamentul de bază înseamnă evitarea frigului și antihistaminice. Potrivit AAD, aproximativ jumătate dintre persoanele cu urticarie la frig scapă de ea în cinci ani.

Pernioanele (degerăturile ușoare, „chilblains”) sunt pete roșii sau violacee, care mănâncă sau ard pe degete, urechi sau nas, la câteva ore după frig. NHS spune că dispar, de obicei, în 2–3 săptămâni și sfătuiește să nu încălzești brusc pielea la calorifer sau în apă fierbinte. Dacă pielea devine tare, albă sau albăstruie și își pierde sensibilitatea, este vorba de degerătură: încălzește zona treptat, în apă călduță, nu o freca și cere ajutor medical.

Hidratarea din interior și stilul de viață

Apa pe care o bei contează pentru sănătatea generală, dar nu repară singură pielea uscată de frig. Uscăciunea din sezonul rece se produce la suprafață, prin evaporare, așa că crema aplicată corect ajută mai mult decât un pahar în plus. Dacă vrei să știi cât ai nevoie, vezi ghidul despre câtă apă trebuie să bei pe zi, iar pentru sezonul rece, articolul despre hidratarea pe timp de iarnă.

Alte obiceiuri care ajută pielea iarna:

• nu ridica termostatul foarte sus; AAD sugerează să te îmbraci mai gros în casă în loc să încălzești excesiv aerul;
• folosește un umidificator cu abur rece în dormitor și curăță-l regulat;
• poartă mănuși afară și la spălatul vaselor;
• fumatul și alcoolul în exces agravează roșeața și reduc circulația în piele;
• o alimentație variată, cu legume, pește și semințe, ajută organismul și în sezonul rece; găsești mai multe idei în articolul despre cum îți întărești imunitatea iarna.

Când să mergi la dermatolog

Majoritatea problemelor de iarnă se ameliorează în 1–2 săptămâni cu o rutină blândă și o cremă potrivită. Cere o programare la medicul de familie sau la dermatolog dacă:

• pielea rămâne uscată și iritată deși ai urmat sfaturile de mai sus timp de câteva săptămâni;
• apar crăpături adânci, care sângerează, sau zone cu cruste, puroi ori bășici;
• mâncărimea te trezește noaptea;
• ai roșeață persistentă pe obraji și nas, cu vase vizibile sau coșuri;
• apar papule sau umflături la contactul cu frigul ori cu apa rece;
• degerăturile nu trec în 2–3 săptămâni, revin des sau ai diabet.

Mergi urgent la medic dacă după expunerea la frig ai dificultăți de respirație, umflarea buzelor sau a gâtului ori te simți pe punctul de a leșina, dacă eczema e însoțită de febră și bășici care se extind rapid sau dacă pielea degerată este tare, albă și fără sensibilitate.

Întrebări frecvente

Ce cremă de față este bună iarna?

O cremă mai bogată decât cea de vară, fără parfum, cu ingrediente precum ceramide, glicerină, acid hialuronic sau unt de shea. Pentru pielea foarte uscată, seara poți aplica și un strat subțire de unguent pe zonele aspre. Dacă ai ten gras sau acneic, alege o cremă non-comedogenică, cu textură medie, dar nu renunța la hidratare.

Trebuie să pui cremă cu SPF iarna?

Da, mai ales în zilele însorite și la munte. Potrivit OMS, zăpada poate reflecta până la 80% din radiația UV, iar la fiecare 1.000 de metri altitudine nivelul UV crește cu aproximativ 10%. Folosește o cremă cu spectru larg, de minimum SPF 30, și reaplic-o la fiecare 2 ore când ești mult afară.

Cum scapi repede de buzele crăpate?

Aplică de mai multe ori pe zi și seara un balsam simplu, cu vaselină sau ceară de albine, fără mentol sau parfum. Nu linge buzele și nu rupe pielițele. Afară, acoperă-le cu un fular și folosește un balsam cu SPF. Dacă sunt umflate, fierbinți și dureroase sau nu se vindecă, mergi la medic.

De ce mi se înroșește fața când intru din frig?

Vasele mici din piele se contractă la frig și se dilată brusc la căldură, iar obrajii și nasul se înroșesc. De obicei, roșeața trece în câteva minute. Dacă persistă, apare des sau vezi vase subțiri pe obraji, poate fi rozacee, iar un dermatolog îți poate recomanda tratament.

Ajută să bei mai multă apă pentru pielea uscată iarna?

Doar parțial. Să bei suficient este important pentru organism, dar uscăciunea din sezonul rece apare la suprafața pielii, prin evaporare, și se corectează mai ales din exterior. Crema aplicată pe pielea umedă, apa călduță la duș și umiditatea din casă contează mai mult decât un pahar în plus.

Pot folosi retinol iarna?

Da, dar mai rar și cu grijă. Aplică-l o seară da, una nu, pe pielea complet uscată, apoi pune o cremă hidratantă. Dimineața folosește SPF. Dacă pielea se descuamează sau te ustură, fă o pauză de câteva zile. Dacă retinoidul îți este prescris, discută cu medicul înainte să schimbi frecvența.

Surse

• American Academy of Dermatology. Cold weather and your skin, 2023: https://www.aad.org/news/cold-weather-and-your-skin
• American Academy of Dermatology. Dermatologists’ top tips for relieving dry skin: https://www.aad.org/public/everyday-care/skin-care-basics/dry/dermatologists-tips-relieve-dry-skin
• American Academy of Dermatology. 7 dermatologists’ tips for healing dry, chapped lips: https://www.aad.org/public/everyday-care/skin-care-basics/dry/heal-dry-chapped-lips
• American Academy of Dermatology. Hives: cold urticaria: https://www.aad.org/public/diseases/a-z/hives-cold-urticaria
• British Association of Dermatologists. Emollient use in skin conditions (patient information leaflet): https://www.bad.org.uk/pils/emollient-use-in-skin-conditions
• Organizația Mondială a Sănătății. Radiation: Ultraviolet (UV) radiation (întrebări și răspunsuri): https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/radiation-ultraviolet-(uv)
• NHS. Sore or dry lips, 2025: https://www.nhs.uk/symptoms/sore-or-dry-lips/
• NHS. Rosacea: https://www.nhs.uk/conditions/rosacea/
• NHS. Atopic eczema: https://www.nhs.uk/conditions/atopic-eczema/
• NHS. Chilblains: https://www.nhs.uk/conditions/chilblains/
• NHS. Frostbite: https://www.nhs.uk/conditions/frostbite/
• US EPA. Mold Course, Chapter 2 (umiditatea relativă din interior): https://www.epa.gov/mold/mold-course-chapter-2

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical.