Intermittent fasting – dietă la modă sau soluție reală pentru sănătate?

În ultimii ani, tot mai mulți oameni au început să adopte regimul de intermittent fasting, sau post intermitent, considerat de unii o simplă tendință dietetică, iar de alții o adevărată revoluție în nutriție. Popularitatea lui a crescut exponențial datorită rezultatelor raportate de vedete, influenceri și chiar de unele studii științifice care sugerează beneficii asupra metabolismului, greutății corporale și longevității. Însă, în același timp, există și critici care atrag atenția că nu este o soluție potrivită pentru toată lumea și că poate avea efecte secundare dacă nu este aplicată corect. În 2025, când piața dietelor este plină de promisiuni rapide și adesea înșelătoare, se ridică întrebarea: este intermittent fasting doar o dietă la modă sau reprezintă o strategie reală și sustenabilă pentru sănătate?

Ce este intermittent fasting și cum funcționează?

Intermittent fasting nu se referă la ce mănânci, ci la când mănânci. Practic, presupune alternarea perioadelor de alimentație cu perioade de post, în care nu se consumă calorii. Există mai multe variante: metoda 16/8 (16 ore de post și 8 ore în care sunt permise mesele), metoda 5:2 (cinci zile de alimentație normală și două zile cu aport caloric redus), sau posturi mai lungi, de 24 de ore, practicate o dată sau de două ori pe săptămână.

Mecanismul din spatele intermittent fasting-ului este simplu: în timpul postului, nivelul de insulină scade, ceea ce permite organismului să acceseze mai ușor rezervele de grăsime. În același timp, corpul intră într-un proces numit autofagie, prin care celulele își curăță și reciclează componentele defecte, contribuind astfel la regenerare și prevenirea bolilor cronice. Acest proces biologic a atras atenția cercetătorilor, deoarece sugerează beneficii care depășesc simpla pierdere în greutate.

Beneficiile demonstrate ale intermittent fasting-ului

Studiile științifice au arătat că intermittent fasting poate aduce multiple avantaje pentru sănătate, însă este important să înțelegem că rezultatele depind de fiecare individ. Unul dintre cele mai evidente beneficii este pierderea în greutate, obținută prin reducerea spontană a aportului caloric și prin utilizarea grăsimii stocate ca sursă de energie. Spre deosebire de dietele restrictive, intermittent fasting oferă mai multă libertate alimentară și este perceput ca mai ușor de urmat pe termen lung.

Pe lângă controlul greutății, regimul a fost asociat cu îmbunătățirea sensibilității la insulină, reducerea inflamației și scăderea nivelului de colesterol și trigliceride. Unele cercetări sugerează chiar că intermittent fasting poate sprijini sănătatea creierului, prin stimularea producției de factori neurotrofici care protejează neuronii. Există și ipoteze conform cărora postul intermitent ar putea prelungi durata de viață, inspirate din studii pe animale, unde perioadele regulate de post au dus la o longevitate crescută.

Riscurile și limitele acestei diete

Cu toate că beneficiile sunt promițătoare, intermittent fasting nu este lipsit de riscuri. În primele săptămâni, multe persoane resimt oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare și senzație puternică de foame. Dacă nu este planificat corect, există riscul de a compensa perioadele de post cu excese alimentare, ceea ce anulează beneficiile.

De asemenea, intermittent fasting nu este recomandat pentru toată lumea. Persoanele cu diabet, femeile însărcinate sau care alăptează, adolescenții și cei cu tulburări alimentare trebuie să evite acest regim sau să îl practice doar sub supraveghere medicală. În plus, postul intermitent poate afecta nivelul de energie, ceea ce îl face mai dificil pentru cei cu activități fizice intense sau pentru sportivi de performanță.

Intermittent fasting vs. dietele clasice

Un avantaj major al intermittent fasting-ului față de dietele clasice este simplitatea. Nu necesită numărarea obsesivă a caloriilor sau eliminarea completă a unor grupe alimentare, ceea ce îl face mai ușor de integrat în viața de zi cu zi. În schimb, dietele tradiționale, precum keto, paleo sau low-carb, impun reguli stricte și adesea duc la frustrare și abandon.

Totuși, specialiștii atrag atenția că intermittent fasting nu este un „bilet de aur” pentru sănătate. Dacă în intervalele de alimentație se consumă alimente ultraprocesate, bogate în zaharuri și grăsimi nesănătoase, beneficiile regimului scad dramatic. Astfel, calitatea alimentației rămâne la fel de importantă ca structura intervalelor de post.

Cum să începi în siguranță un regim de intermittent fasting

Pentru cei care vor să testeze această metodă, medicii recomandă să înceapă treptat. Cel mai popular și ușor de urmat este protocolul 16/8, care presupune să sari peste micul dejun și să mănânci între orele 12:00 și 20:00, de exemplu. Este important ca mesele din intervalul permis să fie echilibrate, cu proteine, fibre, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși.

Hidratarea este esențială, pentru că în timpul postului pot apărea dureri de cap și amețeli din cauza deshidratării. Apa, ceaiurile neîndulcite și cafeaua neagră sunt permise. De asemenea, ascultarea semnalelor corpului este crucială: dacă apar stări de slăbiciune severă, palpitații sau alte simptome neobișnuite, regimul trebuie întrerupt.

Intermittent fasting și sănătatea pe termen lung

Întrebarea esențială este dacă intermittent fasting poate fi o strategie sustenabilă pe termen lung sau este doar o modă trecătoare. Răspunsul depinde de modul în care este integrat în viața de zi cu zi. Pentru unii, reprezintă o soluție practică de a controla greutatea și de a-și menține sănătatea metabolică. Pentru alții, poate deveni o sursă de stres și frustrare, mai ales dacă este aplicat rigid.

Medici nutriționiști subliniază că intermittent fasting nu ar trebui privit ca o dietă miraculoasă, ci ca un instrument care poate funcționa bine în combinație cu o alimentație sănătoasă și cu un stil de viață activ. Beneficiile maxime se obțin atunci când regimul este personalizat în funcție de vârstă, sex, nivel de activitate și eventualele probleme de sănătate.

Modă sau soluție reală?

Intermittent fasting nu este doar o dietă la modă, dar nici un panaceu universal. Este o strategie validată de unele studii, care poate aduce beneficii importante pentru sănătate și pentru controlul greutății, însă eficiența și siguranța sa depind de aplicarea corectă și de contextul fiecărei persoane. Pentru unii, poate deveni un obicei de viață care aduce energie și longevitate, pentru alții poate fi o povară dificil de gestionat. Cert este că, în 2025, intermittent fasting rămâne una dintre cele mai discutate și testate metode de nutriție, iar concluzia medicilor este clară: poate fi o soluție reală pentru sănătate, dar doar dacă este adoptată responsabil, cu atenție la calitatea alimentației și la nevoile individuale.