Hrană pentru minte

După ce decenii la rînd am auzit vorbindu-se despre ce poate face alimentaţia pentru sănătatea fizică, un studiu britanic ne atrage atenţia asupra legăturii dintre dietă şi sănătatea mentală.

În 2002, o şcoală gimnazială din Worcestershire, din regiunea centrală a Angliei, a decis să excludă alimentele cu aditivi din meniurile şcolare. Experimentul a durat două săptămâni, timp suficient pentru ca profesorii să sesizeze sporirea puterii de concentrare a elevilor, iar părinţii să remarce îmbunătăţiri la nivelul comportamentului şi al calităţii somnului copiilor; cinci ani mai târziu, revista ştiinţifică The Lancet publică un articol care face legătura între nivelul de omega 3 la gravide şi IQ-ul copiilor lor la vârsta de opt ani: cu cât este mai mare consumul de omega 3, cu atât mai mare este inteligenţa copiilor.

Astfel de date au determinat Associate Parliamentary Food And Health Forum (FHF – o comisie britanică formată din membri ai Parlamentului, grupuri de consumatori, reprezentanţi ai industriei alimentare şi ai organismelor din domeniul sănătăţii şi nutriţiei), să facă o anchetă privind legătura între alimentaţie, sănătatea mentală şi comportamentul uman. În 2008 a fost prezentat şi îndelung dezbătut documentul “The Links Between Diet and Behaviour: the influence of nutrition on mental health”. Premiza în cauză era că o alimentaţie cu carenţe de nutrienţi esenţiali poate dăuna unei bune funcţionări a creierului, poate afecta funcţia cognitivă şi sănătatea mentală şi poate produce modificări de comportament. La nivel academic tema nu era nouă; FHF a decis, totuşi, că este timpul de a explora din punct de vedere ştiinţific aceste studii, de a audia experţii, de a compara datele şi de le a prezenta Parlamentului, sub formă de raport. La urma urmelor, cât de mult suntem ceea ce mâncăm?

ACŢIUNEA CREIERULUI ÎN TIMPUL COPILĂRIEI

Cercetătorii audiaţi de comisie au arătat importanţa intervenţiei la nivel şcolar, îndeosebi pentru prevenirea problemelor de dezvoltare mentală, a dislexiei, hiperactivităţii şi autismului, printre altele. Majoritatea recunoaşte că aceste disfuncţii rezultă din cauze genetice şi comportamentale complexe, dar cred în eficacitatea unei intervenţii nutriţionale. Raportul prezintă date recente care indică faptul că DHA are un impact benefic asupra dispoziţiei şi comportamentului copiilor. „Acizii graşi omega 3 îmbunătăţesc flexibilitatea şi fluiditatea membranelor celulare ale creierului, ceea ce favorizează activitatea neurotransmiţătorilor”, declară John Stein, unul dintre profesorii care a adus lămuriri FHF, „şi deficienţa de DHA poate reduce această activitate până la 90%.” Documentul explică şi cum cercetările ştiinţifice prezentate până acum permit să se afirme că un copil cu deficienţă în omega 3 va avea dificultăţi în a se concentra, a urmări literele şi numerele, mişcările specifice, precum şi în a detecta expresii faciale şi emoţionale.

Unul dintre studiile cele mai concludente, Oxford-Durham, arată că la copiii la care s-a suplimentat omega 3 s-a constatat o îmbunătăţire în învăţare, comportament şi memorie, în timp ce simptomele de Tulburare de Deficit de Atenţie şi Hiperactivitate (lipsă de concentrare, hiperactivitate, impulsivitate) au scăzut considerabil.  

MICUL DEJUN ŞI ADITIVII

Un alt caz de intervenţie alimentară pozitivă, de asemenea şi la copii, reflectă importanţa micului dejun, dovedită de diverse studii si întărită de mărturiile profesorilor David Benton şi Andrew Scholey. Prima masă din zi împiedică scăderea atenţiei pe perioada dimineţii, menţionează cercetătorii, adăugând că, cu cât sarcina glicemică este mai mică (indicele glicemic mic al alimentului şi conţinutul scăzut de hidraţi contribuie la diminuarea sarcinii glicemice), cu atât se pot observa mai multe efecte benefice în randamentul cognitiv al copiilor. Creierul inactiv, pe nemâncate, explică Scholey, este responsabil de 55% din consumul de glucoză al organismului. Pentru că nu depozitează energie, el are nevoie de o sursă permanentă. Un subiect fără consens dar pe care raportul nu îl omite: influenţa aditivilor în comportament. Datele culese arată cu degetul spre tartrazină, care poate acţiona ca un agent chelator de zinc, lăsând organismul în deficit de acest mineral, afectând enzimele digestive şi împiedicând absorbţia de nutrienţi. Cum în rândul a peste 80% dintre copii consumul de zinc este sub nivelul recomandat, această carenţă poate reduce nivelurile de serotonină din creier, factor ce provoacă depresii şi comportamente violente.

NUTRIŢIE ŞI COMPORTAMENT

Deja două asociaţii nord-americane nu doar că recomandă consumul de peşte (peşti graşi, bogaţi în omega 3) de cel puţin două ori pe săptămână, ci şi îi atribuie proprietăţi terapeutice. La nivel cardiovascular, omega 3 are spaţiu rezervat, de ceva vreme, în recomandările American Heart Association. Recent, American Psychiatric Association, omologul său în psihiatrie, a dat aceeaşi recomandare, constatând, în urma unor studii, că omega 3 îmbunătăţeşte răspunsul la tratamentul antidepresiv, transformându-l într-un co-adjuvant foarte eficient. Fără a recunoaşte legăturile de cauză-efect, studiile arată că persoanele deprimate au niveluri reduse de omega 3 în sânge şi în diverse ţesuturi ale organismului. În Japonia şi în Finlanda s-a stabilit o legătură între consumul mai mic de peşte şi riscul de sinucidere, iar în Norvegia simptomele depresiei sunt mai puţin prezenta la persoanele care consumă ulei de ficat de cod (bogat în omega 3).

Din cele 19 recomandări date de FHF, cinci au fost documentate prin intervenţii nutriţionale în penitenciare. Comisia pare că a fost sensibilă la datele prezentate de Benton, care sugerează că DHA reduce comportamentul ostil şi agresiv, precum şi la concluziile cercetarilor efectuate pe deţinuţi. În studiul Aylesbury, deţinuţii care au luat suplimente (100% din doza zilnică recomandată de vitamine, minerale şi acizi graşi esenţiali) s-au implicat cu 26% mai puţin în acte de indisciplină şi cu 37% mai puţin în cazurile de violenţă.

În baza acestor date, guvernul olandez a solicitat un experiment asemănător în închisorile din ţară. Rezultatele studiului, publicate în mai 2007, au confirmat că nivelul de agresivitate şi condiţia psihologică a tinerilor deţinuţi erau legate de statutul lor nutriţional. Un singur supliment cu 25 minerale şi vitamine şi acizi graşi esenţiali reduce cazurile de violenţă cu 34% – promiţător, consideră FHF, cu condiţia de a se continua studiile şi de a fi extinse la deţinutele gravide şi la cele care alăptează. În termeni practici, comisia consideră că, la fel ca în şcoli, şi în închisori trebuie să existe meniuri bazate pe necesităţile zilnice ale unui adult. Costurile cu sănătatea mentală ar putea suferi o reducere semnificativă dacă autorităţile guvernamentale ar acorda o importanţă mai mare omega 3 în dezvoltarea sănătoasă şi dacă programa medicală ar include mai multă informaţie (şi mai actualizată) despre nutriţie.