Schimbarea orei la ora de iarnă are loc în noaptea de sâmbătă 24 spre duminică 25 octombrie 2026: la ora 04:00, ceasul se dă înapoi cu o oră, la 03:00. Duminica aceea are 25 de ore, iar tu câștigi, pe hârtie, o oră de somn.
România trece astfel de la ora de vară (UTC+3) înapoi la ora standard a Europei de Est (UTC+2). Telefoanele și calculatoarele se actualizează singure; ceasurile de perete, cuptorul, mașina sau centrala trebuie reglate manual.
Ce nu îți spun știrile despre schimbarea orei este cum reacționează corpul: somnul, dispoziția, inima, copiii și vârstnicii simt diferența câteva zile. Mai jos ai datele exacte, ce spun studiile și un plan zi cu zi.
Pe scurt
- Trecerea la ora de iarnă: duminică, 25 octombrie 2026, ora 04:00 devine 03:00 (ceasul se dă înapoi cu o oră).
- Următoarea trecere la ora de vară: duminică, 28 martie 2027, ora 03:00 devine 04:00 (ceasul se dă înainte, pierzi o oră de somn).
- În toată Uniunea Europeană schimbarea se face în același moment: la 01:00 ora universală (UTC), ultima duminică din martie și din octombrie.
- Propunerea UE de a renunța la schimbarea orei, făcută în 2018, este blocată în Consiliu; până la o decizie nouă, România schimbă ora de două ori pe an.
- Trecerea la ora de iarnă e mai blândă decât cea din martie, dar poate strica somnul și dispoziția câteva zile, mai ales la copii mici, vârstnici și la cei cu tulburări de somn.
- Academia Americană de Medicină a Somnului (AASM) susține renunțarea la schimbarea orei și păstrarea permanentă a orei standard (de iarnă).
Când se schimbă ora în România?
În România, ca în toate statele UE, ora se schimbă de două ori pe an, după Directiva 2000/84/CE: se trece la ora de vară în ultima duminică din martie și la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie. Momentul este fix, la 01:00 UTC, ceea ce înseamnă ora 03:00 sau 04:00 ora României.
Tabelul de mai jos îți arată următoarele schimbări ale orei, verificate după regula UE și fusul orar Europe/Bucharest.
| Data | Ora schimbării (ora României) | Ce se întâmplă cu ceasul | Ora legală după schimbare |
|---|---|---|---|
| Duminică, 25 octombrie 2026 | 04:00 devine 03:00 | Se dă înapoi cu o oră (dormi o oră în plus) | Ora de iarnă, UTC+2 |
| Duminică, 28 martie 2027 | 03:00 devine 04:00 | Se dă înainte cu o oră (dormi o oră mai puțin) | Ora de vară, UTC+3 |
| Duminică, 31 octombrie 2027 | 04:00 devine 03:00 | Se dă înapoi cu o oră | Ora de iarnă, UTC+2 |
Ce înseamnă ora de iarnă, de fapt?
Ora de iarnă este, de fapt, ora standard a României, cea care corespunde fusului orar în care ne aflăm (UTC+2). Ora de vară este cea „artificială”: din martie până în octombrie ceasul este mutat cu o oră înainte, ca să ai mai multă lumină seara.
Schimbarea orei nu modifică durata zilei. Lumina naturală este aceeași; se mută doar ora afișată pe ceas. După 25 octombrie, soarele răsare și apune cu aproximativ o oră mai devreme pe ceas decât în ziua precedentă, așa că dimineața e mai luminoasă, iar întunericul vine mai repede după-amiaza.
Practic, dacă pleci la serviciu la 7:30, vei merge pe lumină câteva săptămâni în plus. În schimb, dacă ieși de la birou la 17:00, vei prinde mai des amurgul sau întunericul, lucru de care merită să ții cont la condus și la mișcarea în aer liber.
Cum afectează schimbarea orei somnul și ritmul circadian?
Ritmul circadian este ceasul intern al corpului, un ciclu de aproximativ 24 de ore care reglează somnul, temperatura, hormonii (melatonina, cortizolul), apetitul și atenția. El se sincronizează în principal după lumină, nu după ceasul de pe perete.
Când ora legală se mută brusc, ceasul intern rămâne o vreme în urmă. După trecerea la ora de iarnă, corpul tău „crede” încă că e ora de vară: la 21:00 pe ceas, pentru el e 22:00, așa că îți poate fi somn mai devreme, iar dimineața te poți trezi înainte de alarmă. Specialiștii în somn estimează că ajustarea durează de obicei câteva zile, uneori o săptămână.
Ora „câștigată” nu înseamnă automat odihnă în plus. Mulți adulți nu o folosesc pentru somn, iar copiii mici și animalele de companie se trezesc la ora lor obișnuită, adică la 5:30 în loc de 6:30. Dacă oricum nu dormi suficient, merită să verifici câte ore de somn ai nevoie în funcție de vârstă și să folosești săptămâna schimbării ca ocazie de a-ți regla programul.
Cei mai sensibili la schimbarea orei sunt:
- persoanele de tip „bufniță”, care adorm și se trezesc natural târziu;
- cei care au deja insomnie, apnee în somn sau somn fragmentat;
- lucrătorii în ture, mai ales cei din tura de noapte, care lucrează o oră în plus în noaptea schimbării;
- copiii mici, care au un program rigid de somn și mese;
- vârstnicii și persoanele cu demență, la care ritmul circadian este mai fragil.
Efectele schimbării orei asupra sănătății: ce spun studiile
Cele mai multe cercetări privesc trecerea la ora de vară, din martie, când pierzi o oră de somn. Trecerea la ora de iarnă a fost studiată mai puțin, iar rezultatele sunt mai liniștitoare, cu o excepție importantă: dispoziția.
Inima și infarctul
Un studiu suedez publicat în New England Journal of Medicine (Janszky și Ljung, 2008) a analizat infarcturile din Suedia din 1987 încoace. Numărul de infarcturi a crescut cu aproximativ 5% în prima săptămână după trecerea la ora de vară. După trecerea la ora de iarnă, riscul a scăzut ușor în ziua de luni, dar efectul pe întreaga săptămână a fost mai mic.
O meta-analiză publicată în Journal of Clinical Medicine (Manfredini și colab., 2019) a confirmat o creștere modestă a infarcturilor după schimbarea orei, mai ales după cea din primăvară. Riscul pentru un om sănătos rămâne mic; relevant este pentru cei care au deja boli cardiovasculare, la care somnul pierdut și stresul contează mai mult.
Accidentele rutiere
Un studiu din Current Biology (Fritz și colab., 2020), care a inclus peste 730.000 de accidente mortale din SUA între 1996 și 2017, a găsit o creștere de aproximativ 6% a riscului în săptămâna de după trecerea la ora de vară. Pentru trecerea la ora de iarnă nu s-a observat un efect asupra accidentelor mortale.
Totuși, toamna apare o problemă practică: întunericul se lasă mai devreme, exact la ora la care mulți oameni se întorc de la serviciu sau școală. Pietonii și bicicliștii devin mai greu de văzut, așa că îmbrăcămintea reflectorizantă și atenția la volan contează în primele săptămâni.
Dispoziția și depresia
Aici trecerea la ora de iarnă pare să conteze mai mult decât cea de primăvară. Un studiu danez pe registre naționale (Hansen și colab., Epidemiology, 2017) a găsit o creștere de aproximativ 11% a episoadelor de depresie diagnosticate în spital în săptămânile de după trecerea la ora de iarnă. Autorii pun efectul pe seama apusului brusc mai timpuriu, care marchează începutul unei perioade lungi cu zile scurte.
Dacă ai tendința spre stări depresive sau simptome de anxietate care se agravează toamna, lumina de dimineață, mișcarea în aer liber și un program de somn stabil te ajută. Tristețea care durează mai mult de două săptămâni nu mai este un simplu efect al schimbării orei.
Poziția medicilor: ora permanentă de iarnă
În 2020, iar apoi într-o versiune actualizată în 2023, Academia Americană de Medicină a Somnului (AASM) a publicat o declarație de poziție: schimbările sezoniere ale orei ar trebui eliminate, iar varianta cea mai bună pentru sănătate este ora standard permanentă, adică ora de iarnă tot anul.
Argumentul este biologic. Ora standard se potrivește mai bine cu ziua solară: lumina de dimineață sincronizează ceasul intern, iar întunericul de seară favorizează secreția de melatonină. Ora de vară permanentă ar însemna dimineți întunecate iarna și un decalaj constant între ceasul social și cel biologic, cu somn mai scurt, mai ales la adolescenți.
Se renunță la schimbarea orei în UE?
Nu, cel puțin nu deocamdată. Comisia Europeană a propus în septembrie 2018 eliminarea schimbărilor sezoniere ale orei, iar Parlamentul European și-a adoptat poziția în martie 2019, votând în favoarea ei. Pentru a deveni lege, propunerea are nevoie și de acordul statelor membre, în Consiliul UE, iar acesta nu a ajuns la o poziție comună.
În octombrie 2025, Spania a cerut din nou renunțarea la schimbarea orei, iar Parlamentul European a dezbătut subiectul. Comisia a anunțat atunci că va face un studiu detaliat, care să stea la baza unei decizii viitoare. Potrivit fișei oficiale a Parlamentului European, dosarul figura ca „blocat” în Consiliu în august 2026, fără un calendar stabilit.
Statele nu s-au înțeles dacă să rămână permanent la ora de vară sau la cea de iarnă. Până la o decizie nouă, România continuă să schimbe ora de două ori pe an. Vom actualiza acest articol dacă situația se schimbă.
Cum te adaptezi la ora de iarnă: plan zi cu zi
Trecerea la ora de iarnă e cea mai ușoară dintre cele două, dar corpul tău tot are nevoie de câteva zile. Planul de mai jos este gândit pentru adulți, pornind de la joi până marți, în jurul schimbării.
- Joi și vineri (cu 3–2 zile înainte): mută-ți ora de culcare cu 15–20 de minute mai târziu în fiecare seară. Dacă te culci de obicei la 23:00, încearcă 23:15, apoi 23:30.
- Sâmbătă (ziua dinaintea schimbării): culcă-te încă puțin mai târziu, în jur de 23:30–23:45, evită alcoolul seara și reglează înainte de somn ceasurile care nu se schimbă singure.
- Duminică (ziua schimbării): trezește-te la ora obișnuită după noul ceas, chiar dacă te-ai trezit mai devreme. Ieși la lumină naturală în prima oră după trezire, măcar 20–30 de minute, și ia mesele la orele obișnuite după noul ceas.
- Duminică seara: nu te culca prea devreme doar pentru că îți e somn. Ține lumina din casă mai caldă și mai slabă după ora 21:00 și lasă telefonul deoparte cu o oră înainte de culcare.
- Luni: păstrează ora fixă de trezire. Dacă ai nevoie de un pui de somn, limitează-l la 20 de minute și nu după ora 15:00. Cafeaua, doar până la prânz.
- Marți și miercuri: mișcare în aer liber în timpul zilei, mai ales dimineața sau la prânz, când e lumină. În 3–5 zile, majoritatea adulților sunt complet adaptați.
Dacă după o săptămână te simți încă epuizat, problema probabil nu e schimbarea orei. Citește despre de ce te simți obosit chiar și după 8 ore de somn, iar dacă oboseala vine la pachet cu cinism și lipsă de energie la muncă, verifică semnele de burnout.
Schimbarea orei la copii și bebeluși
Copiii mici nu știu că s-a schimbat ceasul. Un copil care se trezea la 6:30 va deschide ochii la 5:30 după noul ceas, iar seara va fi obosit și agitat cu o oră mai devreme. Adaptarea treptată funcționează mai bine decât o schimbare bruscă.
În 2026, noaptea schimbării orei este chiar prima noapte din vacanța de toamnă, așa că cei mici au câteva zile la dispoziție să se adapteze înainte de întoarcerea la școală.
- Cu 4–5 zile înainte de schimbare, mută culcarea, masa de seară și baia cu 10–15 minute mai târziu în fiecare zi.
- Mută și somnul de prânz cu aceiași pași, ca să nu ajungă prea obosit seara.
- Duminică dimineață, dacă se trezește prea devreme, ține camera întunecată și lumina slabă până la noua oră de trezire.
- Deschide draperiile și ieșiți afară dimineața, după ce ați început ziua; lumina ajută ceasul intern să se mute.
- Păstrează ritualul de seară identic (baie, poveste, pijama), doar la noua oră.
- Dacă nu ai apucat să te pregătești din timp, fă ajustarea după schimbare, cu 15 minute pe zi, până ajungi la programul normal.
Adolescenții au, natural, un ritm circadian întârziat, iar trecerea la ora de iarnă îi ajută de obicei dimineața. Pentru ei contează mai mult ecranele seara și weekendurile cu somn până la prânz.
Vârstnicii și persoanele cu boli cronice
La vârstnici, ritmul circadian este mai slab, iar somnul, mai fragmentat. Schimbarea orei poate aduce treziri foarte matinale, somnolență după-amiaza și, la persoanele cu demență, o agitație mai mare spre seară. Întunericul care vine mai devreme poate accentua acest lucru.
Câteva lucruri ajută concret:
- lumină naturală multă dimineața și în prima parte a zilei, iar seara lumină caldă, dar suficientă cât să nu existe riscul de căzături;
- mese, plimbări și ora de culcare la ore fixe, după noul ceas;
- atenție la medicamentele cu oră fixă: insulina, anticoagulantele, antiepilepticele sau anticoncepționalele se iau după noul ceas, dar întreabă medicul sau farmacistul dacă tratamentul tău cere o tranziție treptată;
- verificarea ceasurilor din casă, a cutiilor de pastile cu alarmă și a aparatelor medicale care nu se actualizează singure.
Când să mergi la medic
Schimbarea orei produce disconfort pentru câteva zile, nu boli. Merită totuși să vorbești cu un medic dacă:
- insomnia sau trezirile nocturne continuă mai mult de 2–3 săptămâni după schimbare;
- te simți trist, fără chef sau fără speranță aproape în fiecare zi, mai mult de două săptămâni (poate fi depresie sezonieră);
- adormi fără să vrei ziua, inclusiv la volan;
- sforăi puternic și ai pauze de respirație în somn;
- ai durere în piept, palpitații sau lipsă de aer: acestea sunt urgențe, indiferent de schimbarea orei, și suni la 112.
Întrebări frecvente
Când se schimbă ora în 2026?
În 2026, România a trecut la ora de vară pe 29 martie și trece la ora de iarnă duminică, 25 octombrie. În noaptea de 24 spre 25 octombrie, la ora 04:00, ceasurile se dau înapoi la 03:00. Următoarea schimbare este pe 28 martie 2027, când ora 03:00 devine 04:00.
Dormim mai mult sau mai puțin la ora de iarnă?
La trecerea la ora de iarnă dormi, teoretic, cu o oră mai mult, pentru că ceasul se dă înapoi. În practică, mulți oameni se trezesc la ora lor biologică obișnuită, deci cu o oră mai devreme pe noul ceas. Primăvara, la trecerea la ora de vară, pierzi o oră de somn.
Se schimbă ora automat pe telefon?
Da, telefoanele, calculatoarele și televizoarele smart se actualizează automat dacă au activată setarea de dată și oră automată. Ceasurile mecanice, cele din mașină, cuptorul, centrala termică, unele ceasuri inteligente mai vechi și alarmele electronice trebuie reglate manual, ideal sâmbătă seara, înainte de culcare.
Ce oră avem acum, de vară sau de iarnă?
Între ultima duminică din martie și ultima duminică din octombrie, România folosește ora de vară (UTC+3). În restul anului folosește ora standard, numită popular ora de iarnă (UTC+2). Poți verifica oricând pe telefon: ora afișată ține cont automat de schimbare.
De ce s-a introdus schimbarea orei?
Ora de vară s-a răspândit în Europa mai ales în anii ’70, după criza petrolului, cu ideea de a economisi energie prin folosirea luminii de seară. Astăzi, studiile arată economii mici sau neglijabile, iar sistemul este menținut în principal pentru că statele UE nu au căzut de acord asupra unei alternative.
Este adevărat că la schimbarea orei crește riscul de infarct?
Studiile arată o creștere mică a infarcturilor în primele zile după trecerea la ora de vară, din martie, mai ales la persoanele cu boli de inimă. După trecerea la ora de iarnă, riscul nu crește; un studiu suedez a găsit chiar o scădere ușoară în ziua de luni.
Surse
- Directiva 2000/84/CE privind dispozițiile referitoare la ora de vară, Parlamentul European și Consiliul UE (Jurnalul Oficial al UE)
- Parlamentul European, Legislative Train Schedule: „Discontinuing seasonal changes of time” (status august 2026): https://www.europarl.europa.eu/legislative-train/theme-union-of-democratic-change/file-discontinuing-seasonal-changes-of-time
- Consiliul UE, „Seasonal clock changes in the EU”: https://www.consilium.europa.eu/en/policies/seasonal-time-changes/
- Rishi MA și colab. Permanent standard time is the optimal choice for health and safety: an American Academy of Sleep Medicine position statement. J Clin Sleep Med, 2024: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37904574/
- AASM, „New position statement supports permanent standard time” (2023): https://aasm.org/new-position-statement-supports-permanent-standard-time/
- Janszky I, Ljung R. Shifts to and from daylight saving time and incidence of myocardial infarction. N Engl J Med, 2008: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMc0807104
- Manfredini R și colab. Daylight Saving Time and Acute Myocardial Infarction: A Meta-Analysis. J Clin Med, 2019: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30909587/
- Fritz J și colab. A Chronobiological Evaluation of the Acute Effects of Daylight Saving Time on Traffic Accident Risk. Curr Biol, 2020: https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32008905/
- Hansen BT și colab. Daylight Savings Time Transitions and the Incidence Rate of Unipolar Depressive Episodes. Epidemiology, 2017: https://doi.org/10.1097/EDE.0000000000000580
Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical.
