Cum scapi de sughiț: 9 metode care chiar funcționează

Cum scapi de sughiț? Cele mai folosite metode acționează pe unul din trei mecanisme: cresc nivelul de dioxid de carbon din sânge (ții respirația, respiri într-o pungă de hârtie), pun presiune pe diafragmă (genunchii la piept, manevra Valsalva) sau stimulează nervul vag din gât (apă rece, zahăr, lămâie). În cele mai multe cazuri, sughițul trece singur în câteva minute, indiferent ce faci.

Un lucru trebuie spus cinstit de la început: pentru trucurile de acasă nu există studii mari și controlate. Până și NHS, serviciul public de sănătate britanic, le recomandă cu mențiunea că nu există dovezi că funcționează pentru toată lumea. Mai jos găsești ce are fiecare metodă în spate: un mecanism fiziologic plauzibil, câteva cazuri documentate sau un studiu observațional.

Mai important decât orice truc este pragul de 48 de ore: un sughiț care nu trece după două zile nu mai e o simplă neplăcere și merită văzut de un medic.

Pe scurt

• Sughițul obișnuit este inofensiv și, de regulă, dispare singur în câteva minute sau ore.
• Metodele de acasă funcționează, teoretic, prin trei mecanisme: mai mult CO2 în sânge, presiune pe diafragmă sau stimularea nervului vag.
• Singura metodă testată pe câteva sute de oameni este aspirația forțată urmată de înghițire (FISST, 2021), iar studiul nu a avut grup de control.
• Sughițul care durează peste 48 de ore se numește persistent, iar cel de peste o lună, intractabil. Ambele au nevoie de consult medical.
• Unele medicamente, mai ales corticosteroizii precum dexametazona, pot provoca sughiț.
• La bebeluși, sughițul este normal. Nu folosi trucurile pentru adulți: nu speria copilul, nu-i da zahăr, miere sau apă.

De ce sughițăm?

Sughițul este o contracție bruscă și involuntară a diafragmei, mușchiul care separă toracele de abdomen, urmată imediat de închiderea corzilor vocale. Aerul tras brusc în piept se lovește de glota închisă și produce sunetul caracteristic „hic”.

În spate se află un reflex. Semnalele de iritație pleacă pe nervul vag și pe nervul frenic spre un „centru al sughițului” din trunchiul cerebral, iar comanda de contracție se întoarce la diafragmă tot pe nervul frenic. Orice iritație de-a lungul acestui circuit poate porni sughițul: un stomac prea plin, o băutură carbogazoasă, o schimbare bruscă de temperatură în esofag sau o emoție puternică.

Pentru că reflexul are mai multe „verigi”, și remediile se împart în funcție de veriga pe care încearcă să o întrerupă. Asta explică de ce un truc merge la o persoană și la alta nu.

Ce declanșează cel mai des sughițul

• Mesele mari sau mâncatul în grabă, când înghiți și mult aer.
• Băuturile carbogazoase și alcoolul, care destind stomacul.
• Mâncarea foarte picantă, foarte fierbinte sau foarte rece, mai ales una după alta.
• Guma de mestecat și fumatul, prin aerul înghițit.
• Stresul, entuziasmul sau alte emoții puternice.

Dacă ai des senzația de stomac umflat după masă, multe dintre aceleași obiceiuri stau și în spatele balonării. Găsești câteva soluții practice în ghidul nostru despre remedii naturale pentru balonare și digestie grea.

Cum scapi de sughiț rapid: 9 metode, grupate după mecanism

Metodele de mai jos sunt ordonate după mecanismul pe care se bazează. Dacă una nu merge după două-trei încercări, treci la una din altă grupă, nu repeta aceeași manevră la nesfârșit.

Grupa 1: mai mult dioxid de carbon în sânge

Creșterea dioxidului de carbon (CO2) din sânge pare să inhibe reflexul sughițului. Un grup de medici japonezi (Obuchi și colaboratorii, The Clinical Respiratory Journal, 2018) a descris doi pacienți la care sughițul s-a oprit când presiunea CO2 a ajuns la aproximativ 50 mmHg, după 3–6 minute de respirat într-o pungă. Sunt doar câteva cazuri, dar ele susțin mecanismul.

1. Ține-ți respirația. Inspiră adânc, ține aerul 10–20 de secunde, apoi expiră lent. Repetă de 3–4 ori, cu pauze de respirație normală între ele. Nu forța până te amețești.

2. Respiră într-o pungă de hârtie. Ține punga lipită în jurul gurii și nasului și respiră calm în ea aproximativ un minut, apoi fă o pauză. Folosește doar hârtie, niciodată plastic, și oprește-te imediat dacă simți amețeală. Metoda nu este potrivită dacă ai boli de inimă sau de plămâni.

Grupa 2: presiune pe diafragmă și în piept

3. Genunchii la piept. Stai jos, trage genunchii spre piept și apleacă-te în față, cu brațele în jurul picioarelor, timp de două minute. Compresia pe abdomen împinge ușor diafragma în sus și îi poate întrerupe ritmul. Este una dintre metodele listate de NHS.

4. Manevra Valsalva. Inspiră, închide gura, strânge nasul cu degetele și încearcă să expiri forțat, ca și cum te-ai încorda, timp de 10–15 secunde. Crește presiunea din torace și stimulează nervul vag. Evit-o dacă ai probleme cardiace, tensiune mare necontrolată sau ai avut recent o operație la ochi.

Grupa 3: stimularea nervului vag din gât

Gâtul și faringele au multe terminații ale nervilor vag și glosofaringian. Un stimul puternic acolo, rece, dulce, acru sau mecanic, poate „bruia” semnalele care întrețin reflexul.

5. Apă foarte rece, în înghițituri mici. Bea încet un pahar de apă cu gheață, înghițitură după înghițitură, sau fă gargară cu apă rece. Înghițiturile repetate întrerup și ritmul respirației. Dacă vrei să știi cât ar trebui să bei în restul zilei, citește ghidul despre câtă apă trebuie să bei pe zi.

6. O linguriță de zahăr. Pune zahăr tos pe limbă și înghite-l fără apă. Granulele irită ușor faringele. NHS include metoda pe listă, însă dacă ai diabet, alege altă variantă.

7. Lămâie sau oțet. Mușcă dintr-o felie de lămâie sau pune câteva picături de oțet pe limbă. Gustul acru intens este un stimul puternic. Clătește apoi gura cu apă, pentru smalțul dinților.

8. Trage ușor de limbă. Prinde vârful limbii cu un șervețel și trage-l blând înainte, câteva secunde. Mișcarea stimulează baza limbii și faringele. Cleveland Clinic o listează printre remediile uzuale.

Metoda combinată: aspirație forțată și înghițire

9. Aspirație forțată urmată de înghițire (principiul FISST). FISST („forced inspiratory suction and swallow tool”) este un pai rigid cu o valvă care te obligă să sugi cu efort ca să tragi apa din pahar. Efortul contractă diafragma (nervul frenic), iar înghițirea închide epiglota (nervul vag), deci lovește reflexul din două direcții deodată.

Studiul lui Alvarez și colaboratorii (JAMA Network Open, 2021) a inclus 249 de participanți care au primit dispozitivul și au raportat că sughițul s-a oprit în aproape 92% dintre cazuri. Limitele sunt importante: rezultatele sunt autoraportate, nu a existat grup de control, iar studiul a fost finanțat de firma care comercializează dispozitivul, cu inventatorul printre autori. Acasă, cel mai apropiat echivalent este să bei continuu printr-un pai subțire, cu efort, dar această variantă nu a fost testată.

Metodele contra sughițului: ce spun studiile

Tabelul de mai jos rezumă cele 9 metode, mecanismul și nivelul real de dovezi. „Raționament fiziologic” înseamnă că metoda are o explicație plauzibilă, dar nu a fost testată într-un studiu.

O analiză sistematică publicată în Journal of Pain and Symptom Management (Kako și colaboratorii, 2020) a ajuns la aceeași concluzie: dovezile pentru metodele nemedicamentoase împotriva sughițului la adulți sunt limitate. Asta nu înseamnă că nu funcționează, ci doar că nimeni nu le-a testat serios. Sunt sigure pentru majoritatea oamenilor, așa că merită încercate.

Ce nu merită încercat

Sperietura nu are niciun suport științific și poate face mai mult rău, de exemplu la persoanele cu probleme cardiace. Nu apăsa pe globii oculari, o manevră veche și riscantă. Nici alcoolul „ca să treacă” nu ajută: este chiar unul dintre declanșatori.

Ce faci pas cu pas când te apucă sughițul

1. Oprește-te din mâncat sau băut, mai ales dacă bei ceva carbogazos sau alcool.
2. Ține-ți respirația 10–20 de secunde, de 3–4 ori.
3. Dacă nu merge, bea încet un pahar de apă rece în înghițituri mici, eventual printr-un pai, cu efort.
4. Treci la o metodă din altă grupă: genunchii la piept sau o linguriță de zahăr.
5. Dacă tot continuă, relaxează-te și lasă-l să treacă singur. Sughițul obișnuit nu îți face rău.
6. Notează când a început. Dacă trece de 48 de ore sau apare foarte des, programează-te la medic.

Dacă observi că sughițul apare mai ales în perioadele tensionate, merită să lucrezi și la sursă. Ghidul nostru despre anxietate, simptome și cum scapi de ea are câteva tehnici utile.

Sughiț care nu trece: când devine persistent

Sughițul persistent este sughițul care durează mai mult de 48 de ore. Când depășește o lună, medicii îl numesc intractabil. Ambele sunt rare, dar pot afecta serios somnul, alimentația și starea psihică, iar uneori sunt primul semn al unei alte probleme de sănătate.

Au fost descrise peste 100 de cauze posibile. Cele mai frecvente sunt:

• Digestive: boala de reflux gastroesofagian, gastrita, hernia hiatală.
• Neurologice: accident vascular cerebral, scleroză multiplă, boala Parkinson, tumori cerebrale.
• Toracice: pneumonie, pleurezie, embolie pulmonară.
• Metabolice: insuficiență renală (uremie), calciu scăzut în sânge.
• Infecții: gripă, zona zoster, herpes. Au fost raportate și cazuri de sughiț persistent la debutul COVID-19.
• După operații și anestezie generală.

Sughițul persistent pare să fie mult mai frecvent la bărbați, potrivit unei analize a cazurilor publicate (Lee și colaboratorii, Journal of Pain and Symptom Management, 2016). Motivul nu este clar.

Medicamente care pot provoca sughiț

Uneori cauza este în cutia de medicamente. Cleveland Clinic listează printre medicamentele asociate cu sughițul corticosteroizii (în special dexametazona), benzodiazepinele, unele citostatice folosite în chimioterapie, agoniștii dopaminergici și antibioticul azitromicină. Și opioidele, precum morfina, au fost asociate cu sughiț persistent în rapoarte de caz.

Dacă sughițul a început la scurt timp după un tratament nou, spune-i medicului. Nu întrerupe singur medicamentul, mai ales un corticosteroid, pentru că oprirea bruscă poate fi periculoasă.

Când mergi la medic pentru sughiț

NHS recomandă consultul medical dacă sughițul durează peste 48 de ore sau dacă revine foarte des și îți afectează viața de zi cu zi. Mergi mai repede, chiar de urgență, dacă sughițul vine împreună cu:

• durere de cap puternică, amețeală, tulburări de echilibru sau amorțeli;
• vorbire neclară, vedere dublă sau slăbiciune pe o parte a corpului, posibile semne de accident vascular;
• durere în piept sau lipsă de aer;
• dificultăți la înghițire, vărsături sau scădere în greutate;
• febră și tuse, care pot sugera o pneumonie.

Medicul caută mai întâi cauza, prin examinare, analize de sânge, radiografie sau alte investigații, în funcție de simptome. Dacă se găsește o cauză, se tratează aceasta. Dacă nu, se pot încerca medicamente precum clorpromazina (singurul aprobat oficial pentru sughițul persistent în SUA), baclofenul, metoclopramida sau gabapentinul. Și aici dovezile sunt slabe: o analiză Cochrane din 2013 a găsit prea puține studii de calitate ca să recomande un tratament anume.

Sughiț la bebeluși: ce este normal

Sughițul la bebeluși este foarte frecvent, mai ales în timpul sau după masă, când stomacul plin și aerul înghițit irită diafragma. Academia Americană de Pediatrie (AAP) notează că, de obicei, sughițul îi deranjează mai mult pe părinți decât pe copil.

Ce poți face, conform recomandărilor AAP:

• schimbă poziția bebelușului și ajută-l să eructeze;
• așteaptă să treacă sughițul înainte de a continua masa;
• dacă nu trece în 5–10 minute, reia hrănirea câteva minute, de obicei asta îl oprește;
• hrănește-l când e calm, înainte să fie foarte flămând, și ține-l mai ridicat în timpul mesei.

Nu folosi trucurile pentru adulți. Nu speria copilul, nu-l ține să nu respire și nu-i trage de limbă. Nu-i da zahăr și, mai ales, nu-i da miere înainte de 12 luni, din cauza riscului de botulism infantil. Nici apa nu este o soluție: bebelușii alăptați exclusiv nu au nevoie de apă în primele 6 luni, conform OMS.

Mergi la medicul pediatru dacă sughițul vine cu vărsături frecvente, tuse sau înecare la masă, plâns intens, arcuirea spatelui în timpul hrănirii sau dacă bebelușul nu ia în greutate. Acestea pot fi semne de reflux gastroesofagian care are nevoie de evaluare.

Cum previi sughițul

Nu poți elimina complet sughițul, dar poți reduce episoadele dacă eviți declanșatorii listați de NHS: mănâncă mai încet și în porții mai mici, redu băuturile carbogazoase, alcoolul și băuturile fierbinți, renunță la guma de mestecat și la fumat și nu alterna mâncarea foarte fierbinte cu cea foarte rece. Dacă ai des arsuri sau gust acru în gură pe lângă sughiț, discută cu medicul despre reflux.

Întrebări frecvente

Cât durează normal un sughiț?

Un episod obișnuit de sughiț durează câteva minute, uneori câteva ore, și trece singur. Majoritatea episoadelor se opresc cu mult înainte de 48 de ore. Peste acest prag, sughițul este considerat persistent, iar peste o lună, intractabil, și în ambele situații este nevoie de un consult medical pentru a căuta cauza.

Poate fi sughițul un semn de boală gravă?

Sughițul scurt nu este un semn de boală. Sughițul care durează peste două zile poate avea însă cauze serioase, de la reflux gastroesofagian și pneumonie până la accident vascular cerebral sau efecte adverse ale unor medicamente. Dacă apare împreună cu amorțeli, tulburări de vorbire sau durere în piept, cere ajutor medical imediat.

Ajută sperietura la sughiț?

Nu există nicio dovadă că sperietura oprește sughițul. Teoretic, o respirație bruscă ar putea întrerupe ritmul reflexului, dar același efect îl obții mai sigur ținându-ți respirația. Sperietura poate fi neplăcută sau chiar riscantă pentru persoanele cu probleme cardiace și nu trebuie folosită niciodată la copii mici.

De ce am sughiț după ce beau alcool?

Alcoolul irită esofagul și stomacul, iar băuturile carbogazoase, precum berea sau șampania, destind stomacul și apasă pe diafragmă. Ambele pot declanșa reflexul sughițului. NHS recomandă evitarea alcoolului și a băuturilor carbogazoase dacă faci des sughiț. Dacă sughițul apare după aproape orice consum, merită discutat cu medicul.

Poate stresul să provoace sughiț?

Da. NHS menționează stresul și emoțiile puternice, inclusiv entuziasmul, printre declanșatorii obișnuiți ai sughițului. Respirația rapidă și aerul înghițit în momentele tensionate pot irita diafragma. În astfel de situații, respirația lentă și ținerea scurtă a respirației sunt adesea primele lucruri de încercat.

Ce faci dacă bebelușul are sughiț des?

Sughițul frecvent la bebeluși este de obicei normal. AAP recomandă să hrănești copilul când este calm, înainte să fie foarte flămând, și să-l ajuți să eructeze în timpul mesei. Dacă sughițul vine cu vărsături repetate, plâns intens sau probleme de creștere, discută cu medicul pediatru.

Surse

• NHS – Hiccups: https://www.nhs.uk/conditions/hiccups/
• Alvarez J. et al. Evaluation of the Forced Inspiratory Suction and Swallow Tool to Stop Hiccups. JAMA Network Open, 2021: https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2781196
• Obuchi T. et al. CO2 retention: The key to stopping hiccups. The Clinical Respiratory Journal, 2018.
• Kako J. et al. Traditional Influences Within Studies of Nonpharmacological Interventions for Hiccups in Adults: A Systematic Review. Journal of Pain and Symptom Management, 2020.
• Cochrane – Interventions for treating persistent and intractable hiccups in adults (2013): https://www.cochrane.org/evidence/CD008768_interventions-treating-persistent-and-intractable-hiccups-adults
• Lee G.W. et al. Gender Differences in Hiccup Patients: Analysis of Published Case Reports and Case-Control Studies. Journal of Pain and Symptom Management, 2016.
• Cleveland Clinic – Hiccups: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17672-hiccups
• StatPearls (NCBI Bookshelf) – Singultus; Chlorpromazine.
• American Academy of Pediatrics, HealthyChildren.org – Baby Burping, Hiccups and Spit-Up: https://www.healthychildren.org/English/ages-stages/baby/feeding-nutrition/Pages/baby-burping-hiccups-and-spit-up.aspx
• Organizația Mondială a Sănătății – alăptarea exclusivă în primele 6 luni: https://www.who.int/

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul medical.