Cifrele care contează mai mult decât greutatea: circumferința ideală a taliei la femei și bărbați
De ce talia, tensiunea arterială și glicemia sunt indicatori mai importanți pentru sănătate decât numărul de kilograme
Greutatea de pe cântar nu spune întreaga poveste despre starea de sănătate. Potrivit medicilor, circumferința taliei, raportul talie–înălțime, tensiunea arterială, glicemia și profilul lipidic oferă o imagine mult mai exactă asupra riscului de boli cardiovasculare, diabet sau sindrom metabolic.
Un nou val de cercetări arată că există inclusiv persoane obeze, dar sănătoase metabolic, care au o compoziție corporală mai echilibrată și un nivel scăzut de grăsime viscerală – tipul de grăsime considerat cel mai periculos.
Paradoxul obezității sănătoase
Conceptul de obezitate sănătoasă metabolic (MHO) descrie persoane cu exces ponderal, dar cu un profil metabolic normal. Un studiu suedez amplu, desfășurat pe parcursul a 30 de ani, a arătat că aproximativ 20% dintre persoanele obeze pot rămâne metabolic sănătoase pentru o perioadă îndelungată.
Acești indivizi au mai puțină grăsime viscerală și hepatică, adică grăsimea care se depune în jurul organelor interne și favorizează diabetul sau bolile cardiace. Totuși, cercetătorii avertizează că MHO este adesea o stare temporară: mai mult de jumătate dintre persoanele sănătoase metabolic la începutul studiului au dezvoltat ulterior sindrom metabolic.
1. Circumferința taliei – semnalul de alarmă real
Talia este un indicator mai precis decât IMC-ul (indicele de masă corporală) pentru evaluarea riscului cardiovascular.
Valorile-limită recomandate sunt:
- peste 94 cm la bărbați → risc crescut;
- peste 102 cm la bărbați → risc major;
- peste 80 cm la femei → risc crescut;
- peste 88 cm la femei → risc major.
Depășirea acestor praguri este asociată cu un risc mai mare de diabet, hipertensiune și infarct.
Pentru o evaluare și mai exactă, Institutul Național pentru Excelență Clinică (NICE) din Marea Britanie recomandă calcularea raportului talie–înălțime: Raport=circumferința taliei (cm)ıˆna˘lțimea (cm)\text{Raport} = \frac{\text{circumferința taliei (cm)}}{\text{înălțimea (cm)}}Raport=ıˆna˘lțimea (cm)circumferința taliei (cm)
Rezultatele se interpretează astfel:
- < 0,5 → risc redus;
- 0,5–0,59 → risc moderat;
- 0,6 → risc crescut.
Regula de aur: talia trebuie să fie sub jumătate din înălțime, indiferent de sex sau vârstă.
2. Tensiunea arterială și glicemia – perechea care nu trebuie ignorată
O tensiune sub 120/80 mmHg este considerată normală. Valorile de peste 130/80 mmHg definesc hipertensiunea, care, deși adesea fără simptome, afectează vasele de sânge, inima și rinichii.
Pentru glicemie, sub 100 mg/dL înainte de mese și sub 140 mg/dL la două ore după reprezintă limitele sănătoase. Peste aceste valori, medicii vorbesc despre prediabet sau diabet zaharat.
Menținerea valorilor optime depinde de mișcare regulată, alimentare echilibrată și somn suficient, care reglează sensibilitatea la insulină.
3. Profilul lipidic complet – mai important decât colesterolul total
Pentru o imagine completă a sănătății cardiovasculare, analiza profilului lipidic include:
- colesterol total: sub 200 mg/dL;
- HDL („colesterolul bun”): peste 60 mg/dL;
- LDL („colesterolul rău”): sub 100 mg/dL (sau sub 70 mg/dL la persoanele cu risc crescut);
- trigliceride: sub 150 mg/dL.
Raportul dintre colesterolul total și HDL oferă o evaluare clară a riscului:
- sub 3,5 → protecție bună;
- 3,5–5 → risc moderat;
- peste 5 → risc ridicat.
4. Mișcarea: 150 de minute care fac diferența
Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână (mers alert, înot, ciclism) sau 75 de minute de activitate intensă.
Două sesiuni de antrenament de forță pe săptămână mențin masa musculară și previn sarcopenia – pierderea musculaturii odată cu vârsta.
Chiar și exercițiile regulate nu pot compensa statul prelungit pe scaun. O pauză de mișcare de două minute la fiecare 30–60 de minute de sedentarism reactivează metabolismul și îmbunătățește circulația.
5. Somnul: reparatorul invizibil
Adulții au nevoie de 7–9 ore de somn pe noapte. În acest interval, corpul repară țesuturile și consolidează memoria. Lipsa somnului perturbă hormonii foamei: grelina crește cu 28%, iar leptina scade cu 18%, ducând la un aport caloric mai mare.
Somnul fragmentat, chiar dacă însumează 8 ore, nu permite parcurgerea completă a ciclurilor de somn profund. Tratamentele pentru apneea de somn pot reduce semnificativ riscul de hipertensiune și diabet.
6. Hidratarea – un gest mic cu impact mare
Adulții au nevoie, în medie, de 2,5–3,5 litri de lichide zilnic, în funcție de greutate, climă și nivel de activitate.
Deshidratarea cronică ușoară scade performanța cognitivă cu până la 15% și crește riscul de infecții urinare și pietre la rinichi.
Un truc simplu: un pahar de apă înainte de masă poate reduce consumul caloric cu aproape 90 de calorii, contribuind la o scădere graduală în greutate.
7. Fructe și legume: culorile sănătății
Specialiștii recomandă:
- 300 g de fructe pe zi pentru bărbați și adulții tineri;
- 200–250 g pentru femeile peste 30 de ani;
- 350–400 g de legume variate zilnic.
Gătitul la aburi păstrează până la 80% din vitamina C, iar consumul de legume crude maximizează aportul de enzime și antioxidanți.
8. Alcoolul și fumatul – dușmanii invizibili ai metabolismului
Potrivit OMS, nu există o cantitate de alcool complet sigură. Cei care consumă ocazional ar trebui să se limiteze la maximum o băutură standard pe zi pentru femei și două pentru bărbați.
Fumatul, chiar și ocazional, dubleză riscul de boli cardiovasculare. Efectele renunțării apar rapid: după 20 de minute, pulsul revine la normal; după un an, riscul de boală coronariană scade la jumătate; iar după 15 ani, este similar cu al unui nefumător.
Cântarul poate spune puțin despre sănătate, dar talia, tensiunea arterială, glicemia, colesterolul și somnul spun totul.
Menținerea acestor indicatori în limite normale reduce riscul de boală, prelungește viața și îmbunătățește semnificativ calitatea ei – indiferent de numărul de kilograme.
Sursa: Hotnews